Editia a treia

Editia a treia
VINERÏ, 29 MAR`tIE 1896.
NUMARUL 10 BANI
NUMARUL 10 BANI
ANIINCIIURILE
ABONAIIIENTELE
In Bucuresti igi judete se prinmsc numaT la
Adminrstratie
Incep la 1.yI 15 ale fle-eiret 'uni ai se pli'tesc
tot-ea-una inainte
In slrein8tate, direct la admiraiserafie si la
toute oficiile de publicitate
In Bucureiatï la Casa Administratie[
In jadele si etreinätate prin mandate postale
Un an In tara 30 leT ; In streinatate 50 lel
*ase lunT .
1'reT lunT
. .
.
.
15 .
8.
.
.
.
.
25
13
Un numar in streinatato 30 ban!
AnunciurT la pag. IV
.
. . III
.
.
. .
0.30 b. linia
.
.
.
.
II
2 le!
3. »
.
.
Insertiile si reclaruele 3 leT rindul
Un numár veehiìí 30 banI
KANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ
ADIIIINISTRATIA
REDACI'IA
STRADA CLEMENTEÏ
No. 8
8 STRADA CLEMENTE! No. 3
No. 3
APARE ZIL1N'IC LA 5 ORE !SARA CU C ELE LIN U.RNMA TELEGRAME § 4TIRI ALE ZILEÏ
2:1011111r.
.
SERIE NEAORA
nipotentiar pe lings malta Poarta,
'I -a intrat in cap ca sa nu agreeze
Succesele diplomatice ale
tocmal pe trimisul diplomatie al Romîniel, pe protegiatul d -lui Sturdza,
d -lui
D. Sturdza in calitate de ministru pe d. Tr. Djuvara. Tureul amina
de externe, formeaza deja un fru meren de a primi pe omul minismusel stoc care poate sa caracteriseze trului nostru de externe !
Aceastä tntïrziere in agrearea d -lut
inteligenta si talentul acestul mit
Djuvara
constitue un esec rusinos
om de statura si mare mn de Stat.
diplomatie
si este mal gray de cit
Putem zice ça d. D. Sturdza in
politica externa a avut de la veni - cet eu Unguril, fiind dat de unde
rea sa la putere o serie neagra de el vine si despre ce este vorba.
El ar fi hotarït pe d. D. Sturdza
cet mal frumos abanos.
chiar
la ruperea relatiilor noastre
Eata un diplomat pentru care nediplomatice
eu I.mperiul Otoman si
succesul si nesansa nu mat an niel
de
sigur
ca
d.
Sturdza, rusinos cum
un secret.
este,
ar
fi
facut'o,
daca... este un
Sa insiram cite -va margeane din
daca...nu
ar
avea
nevoe
ministrul
salba succeselor sale diplomatice. plenipotentiar Turc din de
Bucuresti!..
Ajungind prim ministru, d. D. Sturdza
nu poate pronunta ïnhiul satt dis-
eurs inainte de a avea o mica intelegere cu cabinetul de la Viena,
unit zic cu tel de la Pesta, asupra
LA CAMERA
Cestiunii politice. l'roieete de
legi!.Situa4ia parlameutarà
Peste cite-va zile sä redeschide
Camera qi daqi desbaterile parlamentului n'aü pentru noï nid, o in-
semnätate, urntärim ca cestiune
fräde curiositate incidentele
mintärile parlamentare.
Cestiuni politice
Printre principalele cestiwni po-
litice cari vor fi aduse în discu-
tiune, putem cita:
Cestiunea participärii la Mile-
NUITE L A
Demonetratiile
«Agentia ronfla.» ne-a povestit demonstratiile ostile ce s'aü facut miniatrilor la cursele de la Auteuil.
Ziarele amice guvernulul nu le daü nid
o important& ai spun ca ele ad fost inscenate cu ban'.
Z;arele ostile guvernulu' esprima speran ta
ca presedintele republicel va tine sema de
grandioasa manifestare a opiniunil publice.
úu
MAURE...
Scrisoarea pe care d-nu I. Lecca, prefectul de Bacai, o publica în Voinia Nationalcï spre a raspunde acuzatiunilor ce i se
aduc prin ziarul Dreplatea într'o afacerc
cu un perceptor, se termina printr'o multumire adresata ziarelor conservatoare.
i;; D-nu I. Lecca zice da : constata cu plä-
va cere cä ziarele conservatoare nu s'aú
niu. D. Ionel Grädieeanu
ecoul ar,eleï calomnia !
adresa chiar din primele zile in- fa cut
Placerea d-lui Lecca nu o punem un sin-
O INVITARE LA PRINZ
Aceasta invitare, adresata sotilor Tim-
peanri, era ast-fel alcatuita
«Tocmal ne soseate o mindrete de parce pe varz& si o gaina umpluta ; purcelul
nu poate sä aatepte ; iertatl decl iuvrtarea
vegitl sa prinzit! asta,zT..
noastra pripita
Timpeanu facu o mrscare pe care numal
ce! lacom! o vor pricepe, çacT era bolocan
si jumatate si Timpeanu asta; in fie-care
zi, cearta'n casa pentru bucatarie, pe care
o gasea band pentru slugl bucatareasa al care! loe era mal nemerit Intr'o
aandrama, de cit la niate hoer! avuti ca
el
dumnealul.
In ziva aceia, sotil se certasera iar, pentru prinz : O supa cu zarzavat, mincare eu
cartofi, friptura de miel ai ochiurl. Bucuria
lu! Tirnpeauu decl, la vestirea unu! pureel
pe varza si a une! gain! umplute, era indreptatita :
«A eu! e Invitarea ?» intreba cucoana.
terpelarea sa asupra cestiunii ryni- gur moment la îndoeala. Adevarat saú neIn acel moment barbatul se caznea sa
adevarat, fie un fapt de o asemenea natura, descifreze iscalitura, cu desavirsire neciRupind relatiile eu Sultanul, mi- leniuluï.
0 discutiune f oarte vie sä va negre§it ca cel învinovatit nu poate de cît teata.
nistrul Turciet de aiti va trebui
ce, nu m'auz! ? starui nevasta-sa,
încinge
asupra atingerilor ce vrea sa resimta o mare multumire sufleteasca te «Da
sa piece. Dar atunel ce va deveni
Intreb de la cine-I invitatia.
incorectitudini
unel
§tirea
ca
constatînd
cg».
Aateapta nitel, cercetez
d. D. Sturdza cíud d -lui Fleva it guvernul sä aducä inamovibili- se mentine într'un cerc mai restrîns, in loc
va veni gustul ca sa anal aducä tata magistraturei. Vor participa
inca citi -va macedoneni ? Cum va la discutiune d-nii Marghiloman,
putea ministrul de externe sa scape Fleva, Ion Grädiqteanu Si alii.
Guvernul va fi silit, chiar din
de acei macedonent tara interven primele
zile ale sesiuniï, sä dea
Austro - Maghiaril ì! joaca issa eu- tia fericita a trimesulul Sultanulut? lämurirï categorice asupra cesIata singurul motiv care -'1 retine
noscuta farsa de rsu gust, de a pud. D. Sturdza ca sa nu rupa tiuniï agiuluï.
pe
blica et mat inainte In gazetele lor
textulu! privitor la relatiile noastre
cu Austro - Ungaria. Acel text i se
triinete din streinatate ca un simplu
object de importatie.
Proiecte de legi
relatiile diplomatice eu Turcia !...Dar
acel text, puindu -1 pe d. Sturza in
Proiectele de legï maï însemumilitoarea positie de a rosti la Iast, seria neagra o gasim in drumul
nate
ce vor veni in discutiune
d-lut
Sturdza
or!
in
cotro
el
apuca.
ceca ce gazetele straine anuntase
sunt
:
Eram asa de linistit! ca Rusia,
mai de Mainte ca are sa rosteasca!
legea pescuituluï;
dusmana
triplet aliante, din care
Aceastä nenorocire ar fi desperat
proiectul
de modificare a orgape un altul de cariera diplomatica. avem onoarea se pare a face parte
nizatiuneï
judecätoreqti;
D. D. Sturdza, ansa in calitate de si noi, este isolata in peninsula
legea de înaintare in armatä;
istoric, s'a consolat repede, spuind balcanica ! D. D. Sturdza da mullegea învätämîntuluï primar.
camarazilor sai ca asemenea rusine tora a intelege ca aceasta isolare
Situala parlamentari
i s'a intïmplat si celui mal mare se datoreste in mare parte lu! si
Ninvic nu face s! se prevadä o
domn gal nostru, lut Stefan cet tiare' partidulul liberal... Era un titlu de.
schimbare
simtitoare a situtxtiwne,
recomandatie !
'il partea Polonilor.
Cînd... tronc... eata ca in o buna parlamentare.
Este stiut in adevar, ca Stefan
Cu toate acestea persoane bine
dimineata
Bulgari se resgîndesc,
cel mare se invoise ca sa faca juinformate
din partidul biberal susramint de vasalitate regelui Po- ïmpreuna cu Printul lor,in cite -va tin cä o apropiere
e pe cale d'a
lonilor in un cort inchis din laga- saptamìnt, Boris este botezat in re- sä produce mtre Oculta
d. Stärul polon si ea in momentul cind ligia ortodoxa, iar Bulgaria închee tescu. Aceastä apropiere ar
avea
a pus un genuchiü la pamînt, cor o alianta ofensiva si defensiva eu de efect eliminarea peste cit-va
tul cade in laturt si intreaga ar- Rusia!
si toate acestea se petrec pe cînd timp a d-lui Sturdza. Pînä acum
mata polona, il vede pe Stefan in
Oculta sustinea pe d. Sturdza qi
d. D. Sturdza este ministru de ex- aräta
atea pozitie umilitoare.
oare-care räcealä d-lui StäPrin urinare era dat d -lui Sturdza terne !
tescu.
Acum se zice cä d. Gogu
Vecinic seria neagra !..
ca la o distants de mai bine de
Cantacuzino ar fi stabilit o bitepatru sute de ant, Unguril sa'l joace
legere intima cu d. Stätescu, de
farsa pe care Polonil o jucase maoare-ce Oculta crede cä r,u d. Sturdza
relut domn.
CALE PIEZISA
durata guvernuluï ar fi mult
Aú dreptate cet cari sustin ça
scurtata.
istoria sa repeta !
Guvernul colectivist nu vede putinta sa
Ne märginim a inregistra pur
Dar daca In viata lut Stefan a- desfiinteze inteleptele leg! cari sunt opera
simplu acest svon.
x. x.
ceasta umilinta este unica, in aceea partidulul Si guvernulul conservator.
1.104
Or
cit
ar
dori
el
sa
recurga
la
m
&surf
reumilintele
sa
tin
laut.
a lui Milita
Aceasta este singura deosebire an- volutionare, sa suspende inamovibilitatea, sa
SITUATIUNEA IN FANTA
tre omul de Stat si de rasboiìl din suprime gendarmeria, sa desfiinteze legea
veacul al 15 -lea si ace! pe care il minelor, nu o poate, caci este din fericire In De ee nu demisioneazú cabinetul.
aceasta o putere mal Inteleapta care'l
Pärerea lui Jules Simon. Chesposedam astazi si pe care Europa tara
tiunea iuiprumutului chinez.
opreste In mersul san salbatic.
ni'l invidiala !
Demonstratiile.
Atunci acest guvern lipsit de curagiul neIn adevar, ia uitati -va ce fatali - cesar
De
ce
nu
demiaioneazä cabinetui
spre a pune piciorul In prag ai a lucra
de a se lati.
Omagiul facut de d-nu prefect al judetulul Bacai preset conservatoare e dar pornit dintr'un sentiment prea egoist pentru a
ne putea maguli pe noi.
Na§te însa o întrebare : De cînd oare d.
I. Lecca a devenit du§man a,sa înver,sunat
§i mormaia : Rus... Bri,s... ah ! Ru,sanu !
«Ah ! Al de Ru,sanu, zise d-na Timpeanu,
,stiT ca ! frumos din parte-le !
al calomniilor?
De ce nu hraneapentru §tirilerautacioase,
reu voitoare, calomnioase, acelas dispret
El, care e? Buaanu ? Ruaanu ? spune,
zise d-na Timpeanu, si unul si altul ne este
prieten, dar barem sa ,stim...
Ia ma! aateapta ! raspunse barbatul
nelinitit, si repeta cu indoiala :
Rusanu, Busanu ; apol de odata : nu !
nu-i nic! R niel B ; este H.
Si mormai din noü : «Has... Hoa... His...
Hua... ah ! Husanu ! prieteni! Huaanu... cred
si ea cel putin».
mainte de a fi pretect? De ce d-sa personal în Camera era in capul intreruperilor
violente.
Ceea ce tie nu'tt place altuia nu face
zice povata cre§tineasca.
Experienta de astazl sa serveasca cel pu-
tin d-lui I. Lecca pentru viitorul foarte apropiat cînd nu va mai fi Prefect §i '§1 va
relua locul de opozant turbulent.
1111--
MIAISTERELE
El ? Ce mal cauti prin scrisoarea aia ?
Hal sa ne Inibracam.
-- Am... am... dar nu's sigur,... mi se
pare ca... apoT, crezind ca a gasit : Ah !
Bu,sanu, Buaanu e... cred cel putin.., Ru...
Bu...
D-na Timpeanu fu de parere sa nu mal
mearga, spre a invata minte pe cel care
'i-a Invitat ; dar sotul protesta, declarind ca
asta nu se putea face.
«Dar ce vre! sa fac! ataxie! ?... 1! zise cucoana, care se luase iar sa descifreze ierogrifele.
De cit-va timp guvernul care se boteaza
al poporulul, care tipa In contra conservalor nu acordaü
torrlor pentru ca
audiente In toute zilele, a luat o masura radicala : a Inchis usile ministerelor.
De acum inainte publicul nu mal este admis la Resbel, la Externe, la Finante, de cit
In zilele ,si orele de audiente.
Intelegem ca trebue sa fie foarte plicti-
cos lueru pentru Excelentele Lor sä vada de
dimineata pina seara mutrele agentilor colectivist! carora li s'aü fagaduit slujbe
Timpeanu, i! raspunse ginditor :
niel sa nu-' vestim.
«El ne aateapta,
macar....
Cine te asteapta ? Pe cine sa ves-
teatl ?
Trebue sa ne ducém la cite tre!, cu
o trasura, numal de cit. Aaa o sa Stim.
La cite tren Ba sa-ti pu! pofta In
cuit!. Sa cutreier en tot orasul : Buaanu sta
in Popa-Tatu; Ruaanu la Obor; Hu,sanu tocmal la Belu, ,si Pu,scanu la Colintina. Ce 's
nebuna? Mal bine stat acasa,
m&nlnc
carora nu li se poate oferi de cit cuvinte
tihnita !
Dar ee e vinovat restai publiculul, ce e
vinovat omul care nu tine de loe sa admire
ciolanele d-lu! general Budisteanu, gura
buzele, in dorai purcelulul pe .varza ai a
de consolatiune si povete de rabdare.
Maninca! Indoapa-te singurä, cd ea
ma duc, zise Timpeanu necajitsi lingiudulT
gaine! umplute, Is! lua palaria si pleca.
strlmbä a d-lui Sturdza, pintecele d-lu! Palladi si frezura lui Stoicescu ?
Ce e vinovat mu' care vine din provin-
cie, are nevoe sa ceara un certificat, sa consulte un dosar, si sa multume§te cu cinc!
minute Intrevedere cu directorul ministerului sail eu un aef de serviciü ?
Apol aceasta metoda a colectivistilor de
a se inchide in ministere ca Intr'o cetate,
e veche ca si colectivitatea ! Toata lumea
'a! aduce Inca aminte de vremurile clad d.
Sturdza ministru al scoalelor se inchidea eu
cheia si nu prima lun! lntregT absolut pe
nimenl. Era dar natural ca exemplul d-sale
sa fie contagios, si u,5e1e ministerelor sa stea
Inchise pentru ace! cari nu fac parte din
Oculta.
Pentru plehdguvernul poporulul nu destate ! D. D. Sturdza a luptat in o- cuna II tac capul, recurge la chitibusurl,
In cercurile politice pariziane se esplica chide
ministemlu! de cit de tre' ort
pozitie pentru ridicarea neamului umbla pe cal pieziae spre a lovi In legale In chipul urmator nedemisionareacahinetulul pe saptamlua,
atunc! ciud de sigur d. miBourgeois
In
urina
atitudinil
hotarlte
a
Sesi pentru scuturarea jugulul ungu- pe cari nu are puterea sa le suprime.
nistru
...
n'a
venit.
natulu! : La lnceputul lui Mal se fac alegerese dupa grulnazii Rominilor de
Legea minelor e ai ramine In fiinta din rile comunale Si guvernul tine sa le con-
* **
Pe alita tocrnal trecea o trasura goald ;
Timpeanu se urca in ea, ai spuse birja-
rulul:
«Cu ceasul !
Bine, boerule, dar Incotro?
La Husanu, caci orl -cum, crama! aproape
de el; spuse birjarulu! : §erban -Voda No
Intr'un sfert de ceas era acolo.
Fu primit de cucoana.
«Ah ! domnule Timpeann, ce bine a' facut ca al venit, lise ea eu o voce miorlaita, d'abia ridicindu -se de pe jet, ce ideie
buna al avut sa vil sa veti pe o biata bol nava de migrena !»
Dar «buna idee» pentru care fusese felicitat, zapaci pe Timpeanu; asta era colac
peste pupaza!
MD> (aga
dincolo de Muntl.
fericire, dar meschini! nostri stapinitor! ImFatalitatea face irisa ca fiind d -sa piedica binencatoarele el efecte, refusind auça prim- ministru, Unguri! sa pre- torisatiunile ce i se cer pentru retelele de
de
pare o serbare a lor nationale, prin drum de fer particulare. Lipsind mijlocul
,si asocia.
transport,
neaparat
ca
vor
lipsi
care sa caute a umili sentimentul tiunile pentru exploatarl.
§i d. Sturdza
national rominesc,
Jandarnieria, aceasta institutiune menita
incurcat nu poate face macar pe
samsarul cinstit!
Sa vedem daca cu alte putert
vecine d. Sturdza a fost mat eu
noroc. Cea mai slaba si mal neo fensiva putere, este de sigur aceea
a Sultanului. Toata lumea va recunoaste ca cet cari evito mat mult
conflictele diplomatice sunt de sigur Turcil.
Daca acest lucru e adevarat, pi-
ment nu va nega ea mal este un
4'
lucro tot atit de adevarat, allume
ea, cînd seria neagra sa agata de
soarta unu! 0111, ea nu sa intrerupe
pina nu sa ispraveste intreaga.
Fiind asa, inchipuiti -va ça Sulta-
nul, care nu face nid o dificultate
nict unes tari straine cînd este vorba
de numirea unu! non ministru ple-
sa asigure liuistea Si viata in sate, nu se
poate desfiinta, cu toat& pofta guvernulu!
colectivist; dar pe ca! piezi;e, Ministerul actual cionteate aceasta institutiune, micsorind
numarul gendarmilor, lovind mal ales In ace!
cari nu sunt prietenil colectivitatel.
Despre magistratura ce sa mal spunem ?
Au viaat sa suspende inamovibilitatea, sii
impaneze apol Curtile 5i tribunalele cu Bur-
sani din trecut. N'aü avut putere sa o faca,
Cu toate ca ad dorit'o ,i sperat'o. Atuncl pe
cal pieziae, prin leg! personale, ad lovit in
dreapta, in stinga, spre a deschide cite un
loe si a pricopsi un partisan politic.
In ateste patru aunl de guvernamInt, Mi
nisferul liberal ne -a aratat framintarile sale
neputincioase, spre a indeplini parte din fagaduelile nesocotite facute In opozitie si ne
a dat spectacolul Incercarilor sale pentru a
lovi in mod piezis in opera pe care nu are
puterea sa o distruga.
duca el, pentru a pune mina pe consiliile co
IARLATANI §I SLUGOI
munale.
Daca izbuteste, atuncl partidul radical ar
cistiga mare Inriurire In Senat, din care se
va reinoi o treime in 1897. La alegerile senatoriale, consiliile comunale aü in adevar
o influent& hotaritoare.
Pärerea lui Jules Simon
Jules Simon, estait eel rial esperimentat
parlamentar In Franta, INT formuleaza astfel parerea In Gaulois, asupra situatiunil :
«Nu cred ça s'a dat nastere conflictului
dintre guvern ,i Senat pentru a provoca un
sol de revolutiune. Cred din potriva ça confiletai se va termina In curind 5i cd guvernul or! va indieia un compromis, ori va dis parea. Conflictul nu presinta de cttdificultatl
relative; caci Senatul n'are de cIt sa respinga toate proiectele de lege ce i se vor
supune, pentru u face pe guvern inrposibil ».
Lr putinta une! loviturl de Stat, Jules Simon nu crede, pentru ca «nu suntem acum
In situatiunea de la 1851 subt Printul-prezident».
Cbeetiunea itnprumutului chinez
D. Bourgeois afirmase in Senat c& capita -
listi! francez! n'aü luat parte la facerea iirprumutulul chinez, fiind ça conditiunile nu
li s'aü parut avantagioase.
Din cercurile comerciale Lyoneze se der minte ans& aceasta afirmatiune. Conditiile e-
ran avantagioase, dar d. Berthelot, pe atuncl ministru de externe, n'a voit sa dea
nicl un sprijin bancherilor francezl.
Colectivi,5til sa obraznicesc de andata ce
intrebuintam fata eu el un ton cova mai
domol ln polemicele noastre.
Fiind -ca eu privire la raporturile noastre
Cu puterile straine am aratat o cumpatare
cu care nu ne -ara deprins liberali! pe eind
eraü !n opositie, Vointa National& adreseaza couservatorilor urmatoarele cuvinte :
«farsori si aarlatan! In opositie, umilio
slogol la guvern ria fost e!..
Vrea sa zica vroitl d -lor Colectiviatl sa
punetl lupta pe terenul acesta ? Nol o primim. Bine voit! dar a articula actele de
slugarnicie ce ne imputati ai va vom ras punde.
«Poftim de sta!, d -le Timpeanu, ce bine
a! Meut ! Ali ea ua primesc pe Himen! ;
barbatu nieü e in coma, me vine la masa ;
ai ce urli Im! era, bine c'a! venit .
Timpeanu trapa de ciuda, luindu -al pataria in smina.
ceru iertaciune cd nu
poate aedea mal mult. Dar M -me Huaanu
starvi.
Dar cucoana ce'tl face ! Ce femeie
buna!
Buna, da, buna, cucoana.
§i d'o fire blajina, usoara....
Sa pare ça pentru az! facet! alusiune la
un scandal Inscenat de agentil colectiviati
la statua lui Mihaiü- Viteazu si !n care e!
vroiaü sa faca sa participe si studenti! cari
nu eraü cetatenl romani.
Timpeanu o ruga sa nu se oboseasc& vorBine - voieasca a declara, in cazul acesta
Vointa Natioualá, cd e autorizata de gu- bind asa mult si cauta s'o stearga d'acolo,
vern a declara et d. Sturdza va tolera on- dar cucoana 11 tinca mereü, pina ce se
ce manifestatiun! de strad&, fie ele Meute zmulse din mtinile ei, ai se arunc& in birj &.
«Linde mergem, boierule !» 'I intreba birde cetatenT ronrini ori strain!.
Aateptain raspunsul categoric al organu- iarti].
Gastronomul nostru, care mal examina o
lul oficios precum si precizarea celor - l'alte
acte de slugarnicie pentru a'! raspunde si data iscalitura, i ! lise, de sigur c& Buaanu!
dete adresa lui Buaanu, rafinatorul de
fagaduim confratelu! nostru c& vom redeschide tot o -data dosarul d -lu! Sturdza pri- zahar.
«Da repede! porunci el, o sa a! bacaia
vitor la cestiunea nationale.
bun..
Daca -1 convine sa pofteasca.
EPOCA
2
Madame Busanu era acasä ; bärbatul plecase la Giurgiu chiar in dimineata aceia, si
trebuia sä lipseascä doua saü trel zile ; ea
spusese bacataresil si fetel din casa, ca va
prinzi la o prietena, si cit pot sl faca ce vor
vrea, toatä ziva. Numal de cit ele se imbräcara si plecarä In oras. M-me Busanu,
repede se urcä intr'o träsurä, se duse la
Continental si porunci o masa fina., cu douä
tacimurl, pe care sä -i o trimeatä a casa, A
doua persoana nu era omul care IO cauta
amfitrionul tainic, dar el tot sunä la poarta
prietenulul saü Busanu.
Ctnd se deschise usa gasi in anti camera
un domn imbräcat in negru, cu cravata si
minusi albe, care sta in picioare.
El ! drace, i l zise Timpeanu... Iatä in
ce tinutä se vine alci, si niel nu m'a prevestit.
Apol ca usurat:
In sflrsit ! Bine cl e aici.
Dar Intrebind pe necunoscutul saü tovacine este, afta cä'I de la marele restaurant-al Continentalulul, si ca astepta sa
mal serveascä pe un domn care trebuea sa
vie.
El, poftim, zise Timpeanu fac
so-
cietatea sa m'astepte, Si dete buzna In salon, avind pe buze cuvintele de scuzä pentru invitatil cari il asteptaü.
Dar, salonul era gol. In cele -1 -alte odäi
de asemenea.
Dar ce dracu o fi Insemnind asta ? Ysi
zise nenorocitul gastronom.
Pe cind el alerga dupa. oaspetil set -1 -alti
Ynchipuiti, o mica draml conjugalä se petrecea In cea -1 -altil lature a apartamentelor.
Busanu, intilnind la gara pe negustorul
din Giurgiu, intraserä in sala de as,steptare
si vorbise acolo de ce aveaü nevoe. Sfirsind,
odatä trebile puse la cale, pornise a casa.,
Fripturä de miel...
ochiuri.! zise bietul Timp@anu.
Iar doaenna, 'mirata:
De unde stiai asta ?
'Ml-a venit o idee! respunse invitatul
riztnd amarnic.
se gindia el, in sine :
«SA zici cä 'mi-am atras atitea necazurl,
spre a nu mtnca bucatele astea la mine
acasä !_
Pedro.
EPOCA" LA CRAIOVA
Coresponden(d, particularä a ziarulni «Epoca=
Craiova, 25 Martie 1896
Criza ingrijeste pe totl si se asteaptä
cu impatienta. o lndreptare, altmintrell
se prevede o catastrofä.
Politicianil nu se väd, colectiviStil par
cA s'ali evaporat. De unde mal 'nainte
zi-
cindu-i
neata din Iasi.
Dacä deputati! si senatori! Craiovenl
sunt interpelat! asupra situatiunet politice, el Incep a se plinge contra guvernulul, iar pe Sturdza '1 trateazä cu mai
multa violenta decit opozantil declarati.
Sub liberali asistäm la nasterea unut
noli tip politic : «opozantul-guvernamental ». Deputatul si senatorul liberal tre buie sä voteze cu Sturdza ca sä's! scape
situatiunea lui actualä ;
dar in ace -
natorul libera' trebuie sä Injure surugieste
pe Sturdza pentru a -SI apara situatiunea
sa viitoare.
Inlocuirea prefectului de Dolj, d.
Pleia, este o cestiune numai de
limp.
Impreuna cu AA. LL. Regale vor
pleca Simbata la Coburg principele
Carol si mica principesa Elisabeta.
obi -
Congresul va dura pina Duini-
neca.
In vremea asta cucoana tocmal primise
un billet pria care i se vestea cä persoana
asteptatä nu putea sä vie. Atunci, zäpäcitä
si necäjitä, ist zise, gindindu-se la cele comandate :
«Feriti -vä lume ca de träsnet, de a nu
«täia din muntii nostri de cat 5 -10 arbori
«pe pogon ; iar atei ce veti avea impru«dente a face vre -o Mere rasa si voind a
«o regenera pria plantare directä eu brad
«si molift are sa va coste suma de lei 1816
«bani 15 foe -care pogon (1296 s. s. v.) plan
A. Scortescu.
Majoritatea membrilor
a respins propunerea.
clubulu!
adita soarelui, iar nu numai pe tabla la
umbra privim mal de aproape sr cu mal
multa atentiune muntil nostril, din toate
punctelele de vedere economice; cu multa
preciziune atunci, vorn zice d -lui Dem. Io-
Zane :
D. general Budisteanu a luat o nescu
«Taieti fard frisa padurile de munte, fie
prin gradindrit, fie prin taeri rase ; £nsa
masura din cele mal nedrepte
pripite in contra tutulor acelora cari
au afaceri la biurourile ministerulut
In toatä tabära guvernamentalä de la de rasboiti.
Craiova, nu gäsestI un ora care sA aibä
strainilor in minister.
nu ali fost de lot prin Bucurestl.
Dar data nimeni nu apärä pe Sturdza
la Craiova, asta nu impiedica pe colectivisti ça sa importuneze pe primul miSITUATIA IN ITALIA
nistru eu tot felul de cererl.
(Piro fir telegrafie)
Acttialul prefect, fost membru al opozitiuneI unite si ora eu oare -care in- Crimes roilie germanìí si rusa,. Sodiferenta de caracter, le sta in gît. i
Wren imparatulni ólermaniie]íatunci conciliabule, ducerl misterioase
Corporatia i9enatorilor
deputatilor.
pe la Bucuresti, cabale miel. Asupra
depärtäril prefectulut intelegerea s'a puRoma, 26 Martie.
tut stabili usor, unde treaba se complica
Agencia Stefani anuntä cä Crucea rosie
este gasirea inlocuitorului. Colectivistii
din fire sunt bänuitori si atuncl se tern italiana In urma supra abondentel de ajuunii de altil ca sA nu profite de ,prefec- toare deja gata, a telegrafiat Cruces rosil
de a suspenda trimiterile sale de
turA pentru a se intäri in dauna altora. germane
si de material la Neapole.
GuAceastä teamä ii face sa nu stäruiascä personal
vernul a trimis un comunicat analog Cruces
prea mult la Inlocuirea lu! Plesa. Acesta rosit rusestl.
mal este sustinut de familia lui, familie
Roma, 26 Martie.
de oamenl bogati si cari pretind a fi
Ageritia
Stefani
anuntä
cA guvernul itastäpini find -ca ali saoul cu gräun e.
lian
a
cerut
lämuriri
la
Petersburg
asupra
Contra acestei domnil a banulul se
si calitatil persoanelor cari comridica Gogu *tefänescu; acesta mal in- numärului
detasamentul Crucel rosil rusosti desti teligent, foarte activ si elastic ca o min - pun
Abisiniel.
gie de calcine a stiut sä'sT creieze o natItalia
zice eu aceasta ocasie cä guvernul
4111111.4,
Busanu näväli In sofragerie si vazu masa
intinsä, cu doua tacimurl.
si amenintä mänoasele Carini din vale 11 si
apol, räsfoind pe diferitil autori sträini (pe
cari poate d. Zane nu '1 -a putut lntelege)
asternem pe 'Artie eu fraze, alt -fel bine alcätuite, cam urmätoarea concluzie :
Un membru al clubului liberal tat, numai in primul an, si :
Dacä in baza altui principiu de econmie
din Ias! a propus excluderea din silvicä,
afa dupe cum £ntelegem noi tots
club a d-lor N. Ceaur-Aslan
G. cari demosträm fi pe fata pamintului la
a spune cA nu stili ce s'a mal Meut find -cA
intrebä :
Cine asteaptä ? PA cine ?
Doamna... a comandat un prYnz pentru
doua persoane.
meli coleg D -nu Dem. I. Zane, privim pädurile noastre de munte; lesne ne putem da
seama cä lipsindu -ne puterea, ambitiunea,
placerea de a munti, cum si experienta in
materie; ne cuprinde o temere, rind din intimplare ne -am sui vre -o data in munti;
de teren, zicem : iatä o proprietate imobiliara läsatä de strämosii nostril care, nu
numal cä nu ne aduce nid un venit, dar ne
Stefan escu -Gogu.
curajul sA ia fati§ apärarea actualulul
guvern. Cet mal multI dintre represen- tutulor particularilor, dînd ordin portantil nostri ca sA scape de penibila si- tarului ca nuuriai Miercurea si Vinerea
tuatiune ce li s'ali creat, se multumesc intre orele 3-5 sa permita intrarea
Omul ii spuse cä asteaptä pe cine-va,Ne
intelegind, si tenrindu-se sä Ynteleagä, mal
«Dacä in baza principiulul de economie
silvicä, asa cum vad cä '1 intelege onor.
Succesorul sau pare a fi desem- unde väztnd, dupa o ploaie sat zäpada anat deja in persoana d -lug deputat bondentä, atele scurgerl de ape sad ruperl
D-sa a oprit accesul In minister
Cu cine am onoare ?... Sunt stäpinu
tru a ne amesteca in ne£ntelegeri de ca-
Mine se va intruni consiliul de
pe cititorii nostri.
ministri pentru a stabili proglaniul mult
Se läsäm r£ndul d -lui Mitchievici :
de lucrar' al Corpurilor Legiuitoare.
DEPESI
vista Pädurilor» cd nu facem aceasta pen-
racter personal, ci pentru cä revissa noastra
ocup£ndu -se de agriculture (cu ramurile),
articolul d-lui Mitchievici intereseaz4 foarte
nu puteal sta Intr'un local public din
causa gälägiel ce fäceaü, acum umblä
Azi s'a deschis la Focsani
tiptil. Se tern sil nu fie luati la soco- cinuitul congres didactic.
tealä.
las! timp, fata de indignarea ce a pro gindind ca. tocmal l'o fi astesptind cu masa. dus in public politica nesocotita a acAvind cheia la el, infra färä ca sa. mal tualulul prim ministru, deputatul si sesupe, si väztnd in anti- camera personajul
de care pomeniräm, isl scoase päläria
D. P. Poni s'a tutors azi dimi-
numai treptat in mod rational ,si cu multti ingrijire : caci regenerarile prin £nsäm£ntari fi plantatiuni directe eu brad fi
molift se pot face la munte eu mai multa
siguranta de reufita ,si economie in cheltueli de cil la cîmpi'.
0 singurä intrebare imi permit acum a
face d -lui D. I. Zane :
Ati facut vre -o data pepinierä sail plantatiuni, ori insemtntärl directe la munte sat
camp ? saü, ati väzut la noi in munti asa
ceva? (bine Inteles cä afarä de Piscu ciinelui de la Sinaia care este o exceptiune)
sat, In sträinätate ate vizitat cu atentiune acele pepineril si plantatiuni, cari de sigur
se fac de oamenl devotati serviciuluisi dupa
un sistem adevärat rational, ca sä aveti cu-
ragiul prin pnblicitate ca cifre fi fractiuni
sä vorbiti cu ante. emfazä, precizind suma
de lei 1816 ban' 15 costulunulpogon, plan tat numal in primul an ? caci alt -fel, crede -
mä iubitul met coleg, cä ne ai fäcut pe
tots de ris, atit in streinätate cit si la noi
in tara! !! 2)
Dar sä ne explicäm :
D -v. d -le Zane arätatl cä : pentru pro
ducerea in pepinierä a 130.000 puetl de brad
si molift trebue urmätoarele cheltuell:
Un sef silvicultor plätit anual cu lei 3.000
1.800
Un ajutor al sefului
Desfundätorul terenului la 40 ctm
14.000
straturi, drumuri
1.400
Ingräsatul cu btlegar etc. . .
Semanatul, präsitul, udatul, repi-
catul, etc
Patru lucrätorl in permanentä, paz-
7.000
(Servicial AgentieT Rom lue)
Sofia, 27 Martie.
«Agencia Balcanicäs declara cA fünd lip site de temen stirile din Constantinopol cari
zit ca patriarchul ecumenic, in tntelegere
cu ambasadorul rusesc, lucreazä la anihilarea schismulul bulgar proclamat in 1872
,si la crearea unel bisericl bulgare autocefale, cu metropola la Sofia pentru Bulgaria
si Rumelia orientala.
Aceasi agencie declara cä guvernul bulgar
desminte in mod categoric ateste
con siderindu -le ca, cu desävlrsire false si ten dentioase.
Viena, 27 Martie.
«Noua Presa Libera, aflä din Constantiuopol
din sorginte bine informata, ca printul Bulgariel va face o visita oficialit la Paris tndata dupa
,lederea sa la Petersburg. Aceasta decisiune
este resultatul unor conferinte ce printul a avut la Constantinopol cu ambasadoril Franciel
,i Rusiel.
Viena, 27 Martie.
«Corespondenla politica» alla din Londra ca
un ofiter superior italian, se va alipi pe tinga
Statul -major al corpulul expeditionar anglo -egiptian trimes In Sudan.
Roma, 27 Martie.
Familia imperials germana a visitat monumentale din Tanormina, apol s'a dus la Messina. Peste tot a fost foarte mult alcamatA.
Regele Suediel a sosit la Geneva incognito.
Caunes, 27 Martie.
D -nu Tricupis pare ca se alla pe cale de vin -
decare.Pofta de mancare este mal mare.
Atena,' 27 Martie.
Sphacteria aviad pe bord pe regele Serbie
a sosit an Piretí. Regele Greciel ,si printii s'aìí
urcat pe bord. Suveranil ah deharcat In mijiocul aclamatiunilor multimel. Ministril si auto ritatile asteptaü cortegiul regal la gara din
Atena.
I-Iaga, 27 Martie.
Generalul Vetter a sosit ieri la Atchin cu un
batalion.
Amsterdam, 27 Martie.
Handelsbiad afia din Batavia ca operatiunile
in contra fortuln! Atchin ail inceput. Genera lul - major Deykerhoff, guvernatorul din Atchin
sia dat demisia ; pina la numirea unu! guvernator noti, va fi inlocuit prin d. Langen rese dinte. Aceasta schimbare se considera ca o dovada ca guvernul va urma pe viitor o politica
aspra.
Berlin, 27 Martie.
Norddeutsche Allgemeine Zeitung declara de
asemenea ca proieetul de lege asupra marine!,
nu s'a presentat Imparatulu! !nainte
plecarea sa in Italia, pentru ca nu s'a elaborat inca
proiectul ; dar se spera sa poata fi presintat
Reichstagului la toamntt.
Madrid, 27 Martie.
Se asigura ca ministrul de resbel a acordat
mal multor ofiterl englezi autorisatia de a merge
sa se alipeascä eu expedilia in contra dervi,silor.
Cair, 27 Martie.
Linia telegrafica eu putul Murat s'a restabilit.
Se zice ca 100 ge deivistl aü sosit eri la Tamauset Baga Suakim.
Roma, 27 Martie.
Az! a fost prima receptiunel.a baronul Pasetti
ambasador austro-ungar. Ministril, lnaltil
tìonari a! Curtii al Statulul, ma! multi senatori §i deputa;l si corpul diplomatic au asistat.
Viena, 27 Martie.
Cu toata desmintirea Agen(iei Balcanice lu
privinta proiectulul de supriinaie a schismulul
bulgar, Noua Presä Liberä constata ca proiectul
de unire a celer doua biserici exista si ca in
realitate ah fost negociCrl in aceasta privinta.
nicl de noapte, obligati a executa
ziva la munch si pe cel l'alti lucräsituatie predorninanta in partid. Colegiul consimtind la aceasta trirnitere, a dat o do- tori ziva si (aci mai cu seams cole
Guvernul trebue sa remedieze reaua impresiunne
al II -lea il voteazä pe nenea Gogu ca vadä strälucitä de respectul sail pentru da- gul mes are mai multa dreptate,
produsa de publicarea acestor negociarl mal eu
aparu de odatä inaintea femeil InspäimYntate : pe peine calda, caci, presumtivul prefect toriile asa de importante ale tutulor popoa- caci singuratatea aduce ur£tul, asa
deosebire in Bulgaria.
«Ah ! te gäsesc in sfirsit ? Pentru cieee's
Berlin, 27 Martie.
relor
civilisate
si
cä
spera
cä
guvernul
ruca
in
timpul
zilei,
feful
,si
ajutorul
al
Doljulul,
vorbeste
proecte
de
imbu
toate astea ?
D -nit Stoilow si Petrow ahi avnt ieri o con la
tinta
sesc
va
intelege
la
rindul
saü
datoria
sa
de
vor
face
experience,
diind
natatire
cu
iluzionistil,
slujbe
cu
tel
neNevasta Insä avu o inspiratie subitä,
1.440 ferinta cu Tewfik -pria.
a se margini la acest act filantropic si u- in ceprioare fi urti)
«Ce scenä de gelozie ridiculä mai 1ml voiasl, ghesefturi cu ai noftri si cinta manitar.
s'a dat un prinz la palatul Kurutchesme
28,640 in Ieri
Total
onoarea exarculul. Printre comesenir se refacl, zise ea,
tacYmul cel l'alt e pentru o la toatä lumea In strunA.
Siracusa, 27 Martie.
Si
mal
departe
iaräsI
mal
aratati
cä
marcau : D -nel Stoilow si Petrow, suita turceasca
prietenä a mea.
Va reusi adresa sA invinga banni, iatä
Hohenzollern avind pe bord familia im- pentru prepararea terenulul a 26 pogoane si bulgara a printulul Ferdinand, personajul
Titel-ti gura! Tu astepti pe un domn aici. marea cestiune ce se desfäsurä In jurul
periala germana si precedat de Kaiserin In there rasa si plantatul definitiv a 130,000 Agentiea bulgare ,si al exarcatulul, precum ,si
Un domn! zise ea cu un zimliet ironic! prefecturel.
Augusta, a sosit azi dimir_eatä la Siracusa. pueti de brad si molift, mai trebue inca numerosi notabili ai coloniel bulgare.
El bine dacä e aici, cautä-1.
La primarie este ceva mal trivial,
Printul Ferdinand a dejunat azi la ambasaCuirasatul italian Morosini si Incrucisä- suma de lei 18,580.
Zarva certei ajunsese pYnä la urechile lui fiäminzil ali dat nävalA, dar pentru
dorul angles. Mine va dejuna la ambasada gertorul
engles
Astraca
ali
schimbat
saluturile
asta
Dec1,
dupa
calculele
superioare
ale
d
-lui
Timpeanu, care intra zicindu-si : «El, ia- alta data.
mana si va prinzi seara la ambasada italiana.
obisnuite cu coräbiile germane.
D. I. Zane avem
cätä-1 !D
0
multime
enormä
a
aclamat
pe
MajestäLondra, 27 Martie.
Corespondent.
fac
in
total
28,640
adunati
cu
18,580,
«D-ta= zise bärbatul incremenit, D-ta!
Ce sä fac acum eu ele?
Bärbatul, care alergase In camera femeil
sale, cu sperantä ca va prinde pe vinovati,
un prieten, si'l zgiltiia pe bietul invitat, de-1
cläntäneaü dintil In gura.
Apol scoase un revolver din buzunar. La
vederea armii, bietul om se smuci cu o
energie de disperat si fugi nebun de spaimä,
pe cind in urma-1, fixa ca sä-1 izbeascä, ciuruiaü gloantele.
Alarmati de zgomotul detunäturilor, vecinil esirä grabnic sä vain ce este. Busanu
intrase in casa, asa cä nu väzurä de cit pe
bietul Timpeanu care fugea de mirica pämint.
Prindeti-i ! pe el ! ucigasul! räcnirä cu
totil.
Timpeanu se urcä in träsura strigind birjarului:
Sä-ti sarä ochil fugind! Al 10 francl
bacsis.
Dar vardistii puserä mina pe bietul om,
care sä jälea si ist smulgea pärul.
Un prieten care strigase sä'1 lase, cä e
om de treabä, fu pr-ins sr el, luat drept complice si amYndoi dusi la sectie. Acolo se lämurira lucrurile.
Comisarul, dupa ce rise nitel de poznä,
porunci sa-1 pue in libertate.
Se urcarä. amirrdol in träsura care astepta
pe Timpeanu, si prietenul tsi dete adresa
sa birjarului.
Uirde mit duel? intrebä Tlmpeanu pe
prietenul säü.
La mine acasä, o sä prinzesti la mine.
So prinzesc L.. Oli ! toate astea 'mi-ad
täiat pofta de mincare, rmiorläi el.
tile Lor germane. Orasul si coräbiile surit
impodobite cu drapele italiene si germane,
Il\TFOR11IA.T1I
D. Scarlat Ferechide, membru
la Curtea de Casafie, ii-a exprimat intenfiunea de a se retrage
din postul pe care-1 ocupä, spre a
ae bucate al, Intreba prietenul sin pe neCvstä.
Cucoana respunse: O supa u zarzavat...
Timpeanu ridica nelinistit capul.
Cucoana continua: Cartofi cu carne...
Oh !.. ottä bietul gastronom.
femeia adause-1
Roma, 26 Martie.
Un comitet format de senatori si depu-
tati al regiunel Venetiel, ad adresat o scrisoare senatorilor si deputatilor, invitindu't
sä adereze la propunerea de a se presinta
Yn corp suveranilor germani In timpul visitel for la Venetia. Decanul senatorilor sä
presinte lui Wilhelm al II -lea o adresä care
munte, ar voi sä planteze 26 pogoane cu
brad si molift Il trebue imediat Intr'un an
suma de lei,
fix 47,220 ; ceea -ce revine
1,816 b. 15 pe pogon, saü 36 bani pentru
un poet plantat direct.
Prin calculele mele insä, castigate numal
din scoala d -lui P. S. Aurelian (a caruï
deviza era ca, cu potin sa c£ftigam mult)
15 ani nelntreruptl la diferite mosil si 1i
and ca silvicultor la stat, aver :
a) Pentru producerea a 130,000 puetl de
brad si molift, bunl de plantat direct in
there rasa la munte, in cale etra toate chel-
pune pe cl. Eugen Stätescu vn imposibilitate de a elimina pe d. Po- sä fie un omagiü acestul suveran pentru
puleanu.
probele de simpatie de care a dat dovadä
ca, desfundatul pepinierel 50 ct., InCu toate acestea, e probabil, cä In timpul domnie' sale Italie! si dinastici tuelile
tretinerea, personal etc., socotit de un ban
sale.
d. Ferechide nu va in2deplini infie -care poet lei 1,300.
b) Pentru plantatul definitiv a 130,000 pueti
tenfiunea sa, de oare-ce mai mulli
de
brad si molift, pe o Intindere de 26 poprieteni i-aft pus în vedere urmäSuntem rugatl a reproduce articolul goane
In there rasl de munte, In care intra
torul plan, pe care d. Stätescu ar de mal jos, publicat in revista Amicul toate cheltuielile ca prepararea terenulul,
avea intenfia sä-1 exec'itcte dacä ar Agricultorului No. 4 din 15 Febr. 96: plantatul, präsitul, personal, etc., socotit a
doui bani fie -care fir plantat lei 2,600.
primi o asemenea demisiune :
Plantatiunile la munte In tiierile rase
Adicä in total general lei 3,900, ceea ce
Pe de o parte ar pästra demisiunea in sertarul biuroului iar Domnul I. V. Nitchievici, $ef de sectie la
Statului, a nisipurilor ¢i bape de altä parte ar elimina pe d. impäduririle
raganelor ne trimite un articol-raspuns
Populeanu sub cuvînt de rudenie d-lui D. Ionescu Zane care in iarna anucu d. Ferechide la urmä ar da lui trecut a tinut la Sicietatea «Progresul
curs qi cererei d-lui Ferechide.
El1 lasä cä o sä'tl revie.
Budapester Correspondenz desTräsura se opri; Timpeanu dete un napoleon biijarultei si se urcä la amfitrionul mvnte tirea pe care am reprod2csät.
«Dragä,zise acesta sotiei sale't!-aduc s'o ieri dupa Dreptatea din Timila prinz pe vechiul nreü prieten Timpeanu, para, in privinfa unuï atentat ce
care a pätit o pozna: a fost prias la o in- s'ar fi încercat in contra trenului
tilnire de dragoste.
§i Incepu sä i-idä cu hohote.
«Protestez, doamnär, zise invitatul.
Ei lasäl lasa! hai sa mergem la masä.
Siracusa, 26 Martie
Suveranil germani ad visitat monumentele. Populatia i -a aclamat peste tot.
general lei 47,220, sail cu alte cuvinte,
cind vre un nefericit de proprietar de
revine la pogon 150 sai tre' have un puete
plantat definitiv in primul an.
De vorn pune acum In
Concluziune.
cunipänä lei 47,220 si lei 3,900, evident cä
d. Dimitrie lonescu Zane, ca stiinta silvicä,
are sä traga mal greü ca mine
iar dato
silvic» o conferinca cu privire la subiectul d. ministru al, domeniilor in nuire cu onor.
consiliu technic (sectia silvicä) ar zice d -lui
de mai sus.
an :
_v i c uN1 too
Sunt 9 luni de cind d. Mitchievici a tri-
mis raspunsul säs la redactia «Revista
Padurilor= fi väzind ce nu i se publica
s'a adresat noua. (1)
silr Ze
pot
-t
da pentru plantarea a 26 po-
goane la munte In there rasa de cit suma
de lei 3,900, atuncl de sigur cä diferenta
Noi feind din principia pentru discu- de lei 43,320 lu£ndu -i din cumppane, greutiunea larga a cestiunilor speciale. si mai tatea d -lui Zane atunci va fi egalo cu a mea.
Sunt tot - d'auna gata sä dovedesc cä cu
ales fiind ca cunoa$tem competinta nedis150 lei se poate planta la munte, in taere
cutata
in
materie
de
plantatiuni
a
d-lui
regal romîn in apropiere de gara Mitchievici, nu am putut refuza publicarea rasa cu 5,000 pueti pe pogon vi cu 75 lei
cu 2,500 pueti pe pogon,
Orova.
raspunsnlui in cestiune.
Ca cestiune de compatibilitate din parI. V. Mitchievici,
Ne gräbim a 3'inregistra aceastä
desnlinfire, de rgi Vointa Nationals
anunfä cä in adevär s'a scos un
trenul a su f equrub de la vine
rit o uqoarä zgudwiturä,
te-ne, spunem confratelui nostru de la «Re-
(1) Acest artico] l'am trimes d -lu! Statescu,
prim - redactor la «Revista padurilor» apre publicare, inca de acum noua luna d -sa n'a voit
a'l publica. (Avis d -lui Ioan Kalindern, prefsdiutele societätei noastre).
(2) Ce vor zice oare oamenit de stiinta ca
d -nei Br-oiard, Huffel si Pitcég, cari ne ali vizi -
tat munti' nostri?
« Agentia Reuter* aflä ça _roui sub - secretar de
stat al afacerilor susine din Transwaal, d. Van
Boeschoten va face in curind o cälatorie in Europa. Aceasta calatorie nu va avea nid un caracter politic. D. Van Boeschoten nu va face de
cet sa viziteze pe parintil sal.
Paris, 27 Martie.
Se anunta ça un duel a Post antre ducele de
Mac-Mahon, logodnicul principesel d'Orleans ,si
contele Guy de La Rochefoucauld. Motivele Intilnire1 precum ,si resultatul duelulul, care de
alminterlea nu este gray, sont- tinute In secret.
Roma, 27 Martie.
«Italia zice ca un grup de bancher! englesi
a oferit d-lu! Colombo ministru al tesaurulul,
25,000,000 lire sterline eu 4% Acest ziar adaoga
ca d. Colombo a refusat fiind decis ca §i pre-
decesorul san, de a nu recurge la capitalist!
straini.
$tirI diverse
Incercare de sinucidere. Femeea Agalla
Grigore, In vesta de vre -o 25 ani, domiciliato In strada Aquila No. 9, a iiicercat ieri
searä sA se sinucidä huid o solutiune de
capete de chibriturl disolvate In apä si otet.
Prinzindu -se de veste curind, a fost transportata si internatil la spitalul Brincovenesc.
Starea paciente! nu inspira temer'.
Un cline al d -nel
Otriivire curioasä.
Elena Mosescu, venind aseara In curte eu
un pachet In gura, D -neael a desehis pachetul si vazind cit contine o capatina de miel
friptä, a aruncat'o clinelui, care a mincat'o.
In urina numita doanuna a stat la masa,
fard sit fi avut mal nainte grija de a -sl spala
mínele ; curind lnsä ali inceput a i se unifia
buzele si limba asa cit starea el inspirind
temer', a fost imediat transportatä la spi-
talul Brincovenesc. Ear clinele, care mancase
toatä cäpätina, a hurit de indatä. Politia
cerceteaza.
Dublu asasinat. Acum patru zile, ln Londra, pe la orele doua din zi, citi -va agent!
de politie väzurä pe acoperisul miel case
din Turner street, In cartierul Whitechapel,
pe un individ care cauta sit se ascundä In
dosul cosurilor. Agentil organisera atuncl
EPOCA
TEATRE, CONCERTE, SPECTACOLE
Ateneul Rotnin.- Sirnbata 6 Aprilie 1896
CONCERT dat de Aurei Eliade Cu concursul
d -lui Ernest Narice, pianist.
Programa : 1 a) Taglia fico. «Si je n'avais r en
à vous dire. b) Choudens. Aimer c'est vi!e
cintate de d. A. Eliade.
2. a) Rubinstein. «Barcarolle.. b) Schumann.
(Caprice» esecutate de d. E. Narice.
3. Kreutzer. Siena si Arie din Opera'Nachtlager von Granada» cintata de d. A. Eliade.
4. a) Moniusko. 'Le Cosaque ». b) Chaminade.
(L'anueau d'argent» cintate de d. A. Eliade.
5. E. Narice. «Raphsodie roumaine» esecutata de d. E. Narice.
6. a) Schumann. «Aventura a dai Grenadin! ».
b) Dima. «Mugur, Mugurel» cintate de d. A.
Eliade.
un serviciü pentru prinderea acestul individ ,si constatara In acelas1 timp cä usa easel fusese sputa.. Intrtnd In casä, descopperirä cadavrele decapitate ale unul evreü bätrin ci servitoarel sale, cari fusese asasinatl In timpul cind tot( cel-l'alt! locuitorl al
easel eraü du,sl la sinagoga.
Asasinul väzYndu-se urmärit ,si Inconjurat
de agenti, sari de pe casa In strada, de la
o lnältime de 12 metri ,si-,sl fäcu In cädere
rani oribile; cäztnd lovi o fetitä, care a fost
de asemenea contusionatä. Alit asasinul cit
,si copila ah fost imediat traiisportatl la spital, starea lor fiind gravä.
In busunarele acestul necunoscut crimi-
nal s'aü gäsit doua ceasornice de aur ,si
mal multe inele cari apartineail bätrinulul
evreü asasinat.
Muscel.
D. locotenent I. Capeleanu, din infanterie.
Neamtu.
D. locotenent I. Cälin, ofiter in
rezerva.
Olt.
D. locotenent C. Tarta,sescu, din cavalerie.
Putna.
D. locot. Aristotel Buhlea, din cavalerie.
R.-Sarat.
D. locotenent C. Fautu din infanterie.
Roman.
D. locot. M. Voinescu, ofiter In
rezerva.
Romanati. D. locot. Th. Theodorescu, ofiter
in rezervä.
Suceava.
D. locot. V. Palms, din infanterie.
Tecuciti.
in rezerva.
Teleorman.
valerie.
D. locot. Anton Racovita, ofiter
D. lo;ot. N. Piperescu, din in-
Vlacca,.
D. locot. AI. Cociu, ofiter in rezerva.
Vasluiü. - D. locot. D. Lambrino, ofiter in
rezerva.
D. locot. C. Salmen, din cavalerie.
DIVEIRSE
Se vor vinde prin licitatie publica in localul
Societätel Presea, palatul «Nati onala» in fata
Poster, in ziva de Dumineca 31 Martie c. la ora
2 p. m., urniätoarele obiecte :
6 mese de stejar cu postav, diferite maximi,
i masa de stejar pentru bacara, 1 culer bun de
brad, 3 mese de brad diferite märimi, 6 abajura de portelan, globura de cristal, 3 certuni
farti abajure, 2 cercura cu globura, 6 perdelu e
In Monitorul de azl a aparut decretul prin care d. Al. Pencovicl
inspector administrativ, este Insarcinat eu administratia directiunel
generale a imprimeriel statulul.
Un caz ciudat.
timplat zilele trecute In Galatl:
In casa unel evreice, o pisicä a fätat patru piso! ,si o cätelu,se.
Ziarul Nationalul vorbind de cazul
fostulul sub - comisar Constantinescu, care
***
Incercarc de sinucidere.Un soldat din
regimentul din Galati, a Incercat sä se sinucidä Marti, de ruine cä se afla Inchis la
garda pietil.
EPOCA LA !Atli
(Corespondenfä specialtl)
Cui ios1 oameni ma! sunt si colectivisti! nostri ! Inchipuiti -vä cä tocmal In
ajunul atele! zile marl, in care dupa o
bätrinä datinä, dispar toate animozitätile, toate certele, in care tot crestinul
i
a provocat revolt &toiul scandal la biserica Silivestru In särbätorile Pastelul,
ni'! arunc& in spinare ca agent conservator.
E regretabil cä Nalionalul nu's1 cu-
noaste cel mal sigur! partizan! a! sä.l.
Betivanul fost sub - comisar a fost destituit de prefectul de politie conservator,
inca din 1893 pentru fapte analoage, si
a- fost reintegrat de colectivistI in urma
interventiune! d -lu! Tache Protopopescu,
al cärul protegiat si agen' electoral este
in Olt.
i acum intoarcem din non cuvintnl.
Halal de politie !
GOÛT
Bucure0i.-8, Str. Lipscani, S. Bucure0 i
PUNERE IN VÉNZARE DE NUVOTEURI DE PRIMA-VARA
PELEBINE, JAQUETE, TISUURI HAUTE - NOUVEAUTÉ
MATASARII, UMBRELE, MÁNU I. CIORAPI, ÎNCA.LTIII'IINTE
In ziva lntiia de serbatorile Patilor MM. LL. Regele si Regina, aü
invitat la masa pe totl rominil cari
se afla la Abbazzia.
Printre cel invitati eraü d. si
d-na Maiorescu, d. Mandrea, pre§e-
dinte de sectie la Curtea de Casatie eu d-na, d. deputat Cozadini cu
Un caz ciudat s'a In- d-na, etc.
El s'a tnjunghiat cu un cutit.
Prinzlndu-se de veste, nenorocitul a fost
ilaiispoitat intr'o stare desperata la spital.
ECoiTui
Acest proiect definitiv redactat
deja, cuprinde unificarea colegiilor elettorale, reprezentarea mino
ritäliï autonomia cea mai complectä pentru comune
jude f e.
D. locot. P. Ghigort, din ca-
Tutoya.
fanterie.
Vilcea.
3
Pt1LÄRIi PENTRU DAME
MARE ASORT.IIIENT de CONFECT( I' NI pentru COPIÌ
Numeroase ocasfonl la Mate retoanele
Sistemul de a. nu vinde de eat mdrfitri de a calitate irefrrosabild este
absolut in magasi.nele noastre.
15 -4
65
Grand hotel restaurant
UNION
café
§i
Noua administratiune a acestul hotel
are onoare de a avisa pe vechia si numeroasa sa clientela c& de la 1 Martie
a. c. a luat «supra sa exploatarea acestul hotel si roagä pe d -nie pasager! sä
continue a -1 onora cu visita
d -for, asi-
gurïnd cä nu va cruta nic! o ostenealä
spre a -I satisface pe deplin.
I. Iorditneseu de A. Duval
NB. Pentru banchete sl nunti servi ciul este organisat eu multe imbun &t &
tiri.
10 -9
umbrelä mare de pinza ci härtie, 2 transparente
de paie, 43 bastoane peutru serbar!, 10 lampi oane §i un balon de hirtie, 1 cutie cu flora artificiale, 3 costume pentru bal mascat, diverse
scinduri si cuti!.
**
*
Actualul penitenciar de la Doftana va fi tran sformat in curind.
Planurile nouel cladir! sunt deja terminate.
Acest penitenciar va avea forma une! potcoave ci va cuprinde 394 celule ci 12 carcere.
In fata acestor celule, se va construi o capelä deschisä ast -fel cä pe timpurile calduroam, condamnatil, din celulele lor sa poatä
asculta serviciul religios.
Pe timpurile friguroase capela va fi inconjurata eu zidurl, iar condamnatil vor fi introduca
Inäuntru pe rind.
In curtea acestul penitenciar se vor planta
pomi si verdesca.
Se va inmulti numärul tunelelor de sigurantä
de deasupra zidurilor penitenciarulu!.
Se vor construi camere suficiente pentru ser viciul de sigurantä ci pentru infermerie,
In fata penitenciarulul se va dadi un local
propriu pentru administratie.
S'a fixat deja terenul pentru acest stop
s'a dispus facerea exproprierilor necesare.
si
Lucrärile vor incepe in primele zile ale lu-
nel lui Aprilie ci vor costa peste 1.500.000.
Stilul acestul penitenciar este unie in felul lui.
La punerea petrel fundamentale a acestel
noua cladiri vor asista M. S. Regele, presa §i
narul editat de liberali,
de necredinciosl ar fi dînsif, n'ar fi tre buit sä uzeze de ele, in ziva sfintä a
mal ales cä aceastä
sfintel Vinerea
cari an ràspuns la apelul lansat pentru
a treia zi, fatalminte, irevocabila, ul-
rätind cä jumätate din cantitatea de vin ce se
consuma in Bucurecta, este falcificat.
**
Zilele trecute patru comercianti din Severin
ci anume d -nil Enache Mohor, 1. Teca, I. Bulu
ci I. Vatan 'au fost deputa de parchetul din localitate, find acuzatt, cä at instigat publicul ca
sa refuze plata därilor pentru locurile ocupate
In bilciul care s'a tinut in comuna Cornatel din
judetul Mehedintl.
**
Ministerul de' räzboï a coman-
la desväluirea celor mal desvaluite patim!.
tonaj in .Franfa ci Englitera.
Aceste cuirasate vor forma rim- -
preunä cu iscruciettorul Elisabeta
tor! Missir si Herdan, Jellea si Damas- o flotei de räzboi pe mare, cu des
Dupa ce s'an primit in club d -nil : doc-
cäc! nu de geaba intelepciunea
poporulul gräeste stoat& inteligenta la
liberali », energicul si virilul bärbat, d.
C. Lepadatu, un convins si neclintit lichin
tinafia de a apära coastele Dobrogeï.
Se studiazä acum
ideia de a
lepädat inca face din Constanfa, .un port de
räzboi.
beral, dar care nu si -a
bätrina simpatie pentru d. Iancu Ven-
turareimprospátä in memoria solemnel adunar!, un artico! din statut care
Cautarea boalelor interne si chirurgicale, pre cum §i a tutulor boalelor nervoase si chronice.
Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi,
gat, nas si urechl. a boalelor de ficat ci rinichi.
Operatiuni. Tratamentul boalelor gynecologice ;
camere cu intrare separata pentru facer!, o moaTä eu diploma locueste in institut. Discretiune.
ratament special al syphilisulul ci a boalelor uretro- genitale.
Bolnavil se pot cauta cu or! -ce medic sat
noul prospect al Caser pe 1896.
orala.
D'apol, relua adunarea, una ai cerut din gura si alta pretinzl in scris.
Eú ? fäcu cc. Costache ! Niel odat&
n'am pretins escluderea cui -va. SA n'am
terare Romînia Junä.
D. T. Maiorescu e unul din plimil membri de onoare al acestel
societati.
Mart! a sosit la Galati un grec, anume
Dionisie Eronidis, venind din
Leova
(Basarabia). Descinzind la hotelul CuzaVod& de lingä port, imediat cäzu bo'nav
in pat.
Autoritätile fiind avizate, d. dr. Mon-
ferato a sosit in curind si a constatat
cä nenorocitul suferä de värsat negru.
Pentru a Impiedica intinderea acestel
parte de proprietatile mele, de mint.
Va puteti imagina eu cite gratiozitäti epidemil groaznice, imediat s'an luat
s'a ales cc. Costache ! Ziarul colectivist toate masurile de desinfectare, iar hodin localitate a mers pin& a -1 compara telierul si Intreg personalul hotelulu! an
eu o catäluse care face frumos la toatà fost vaccinati.
lumea si care linge mina ori -cu! !
Bolnavul a fost internat in spital.
100 -23
20
AV
S
Intreprinderea Barometrici
spune cä membriï cari s'ar pupe in bbazzia la Viena pentru a asista la
contra credintetor guvernuluï se vor con,lubileul de 25 an! al societatiT lisidera demisionaiï.
Intre d. Rache Vasiliu si deputatul
0 telegrama din Abbazzia ne ves
Leon Cosmovicl, s'a intimplat un diateste ca Archiducesa Stefania a solog foarte nostim.
* **
Dialogul a avut de epilog o sudalmä sit Marta dupa amiaza acolo pentru a
D. N. E. Zervos a fost numit capitan la va- Zoologica la adresa ziaristului, care re- face o visita MM. I.L. Regele si
porul Despina Doamna. al directiel tailor ferate plica deputatulul.
Regina Rominiei. Un public numeromane.
P &cat ca vorbit! ast -fel aicea : dis
ros asista la sosirea ei.
*,*
Iata numele ofiterilor numiti in corpul jan - cursuri de soiul acestuia trebuea s& le
0 alta telegrama din Triest adarmeriei dupa noua organizatie a acestel in- p&strez1 pentru la Camera.
nunta ca Majestatile Lor, insotite
stitutiuna ci cari vor incepe a functions de la
1 Aprilie viitor.
Comedia s'a isprävit prin ridicarea
Braila. D. capitan Lucasievici Pompeiti din sedintel, de c &tre eternul presedinte, d. de principele Egon de Hohenlohe,
vor visita castelul imperial din Miinfanterie.
Constanta. D. capitan I. Vlädescu, ofiter in
Gh. MArzescu.
Covurluiü. D. capitan Chebac, din rezerva.
Dolj. D. capitan Ipcianu, din infanterie.
la 1. D. capitan I. Softa, din infanterie.
Ilfov.D. capitan Ciocazan, din rezerva.
D. capitan Gr. Pester, din cavaPrahova.
det! ?
Bacaü. D. locot. Gh. Titan', din infanterie.
Botosani. D. locot. Gh. Urseanu. din infan-
terie.
In rezerva.
D. locot. Alfred Anghelescu, ofiter
Dimbovita. D. locot. Al. Limburg, ofiter In
rezerva.
Dorohoiü. D. locot. Gh. Degeratu, din in.
fanterie.
Farcit. D. locotenent Gh. Cassian, din ca.
pe natine Mercuri.
Interim.
ULTiME INFORMATIOI
Säptämina viitoare se va întru-
ni la d. Fleva grupul parlamentar al stingei liberale, pentru a
ascuta asupra aofiu'nei parlamentare pe care o va tntreprinde.
In primele zile ale sesiunei ex-
D. locotenent N. Niculescu, outer
traordinare, grupul va prezinta
Camerei un proeict de lege asu-
D. locot. I. Ulic, din cavalerie.
D. locot. Toma Theodorescu,
ofiter in rezerva.
pra descentralizärei comunalä, judefeanä $i achministrativä.
valerie.
Giurgia.
In rezerva.
Ialomita.
Mehedinti.
ramare si castelul princiar din Duino, lunga Triest.
Gratioasa adunare e din nou convocata
SSW
Arges.D. locot. Gh. Sporide, ofiter In re-
Buzau,
Armonia e perfect & dupa cum ve-
D. capitan N. Oprescu, ofiter in
zerva.
parfumerii etc. se afla in
7
«Quinium Labarraque este unut din cele mal
bune tonica care se ponte intrebuinta pentru a
combate släbiciunea de constitutie, ori acea care
urmärecte diversele bowle.» (Anuarul de medicind si chirurgie).
NOTA.
Dlndu -si bogatimea lui in principe
active ci märimea fiacoanelor. acest vin este de
un pret moderat si mal eftin de clt toate cele
l'alte producte similare. Se gäsecte la toate
farmaciile,
Pierdut
Un cater fox- terrier, trupul alb fail
semne, capul cu obraji! si urechile negre, nalt de 35 centimetri.
Raspunde la numele de Trichy.
Bun& r &splata acelu! care il va aduce
la d. Al. Marghiloman, str. Mercur.
Principatele Unite No. 20. A se adresa
la Theodor Florian, Cheiul Dimbovitel,
lîngä abator.
60
N. GIáLIGOILESCZT
43, Calca Victories, 43
vis -à -vis de cofetaria Capea, Bucurescï
Aducela cunoctintaonorabilu-
lui public, cä In atelierul meü
Preturile moderate, pentru angajamente lunare se fac reducer!.
Consuttatiuni in fie -care zi, pentru boalele
interne §Si sypllilitice de la 10 -12 p. m.
Directiunea trimete de indatä dupa cerere
D. T. Maiorescu a plecat din A-
vers, vaporul d -lor frati Teofilato, Penelope ci
un vapor al d -lui Caravia, incartate cu diverse
märfuri.
lerie.
Tulcea.
rezerva.
neurs, 1Jmbrelute, rufitrii , =Anne,
specialist.
SISTEItI PERFECTIONAT
se confectioneaza Incaltäminte
pentru dame, copi!, din mate rialele cele ma! fine. Comen -
dele se efectueazä prompt; se
gäsesc ,si Incältäminte gata cu pretur! moderate.
NB. Pentru conservarea incaltamintelor
recomanti veritabila Crema- meltonianit nea-
grä si çulorl din fabrica
« BROWN SON»
Biuroul Fiala sf. Gheorghe No. 10
din Londra : Feriti -va de contrafacerl.
Oferä serviciile sale pentru curätiul h asnalelor de la Latrine si Recipiente, dupa sistemul
cel mal perfectionat, fárä a cauza miros, eu pre tul de Le! 10 Vasu pneumatic mare.
I_:
5' -12
27
Statiunea Tram- Carelor.
Avem si un alt sistein de vase mid pneu matice, care se recomandä pentru casele eu
antreur! inguste si pentru curätitul Recipien-
CASti FONDATA IN 1Sb0
AU BON JARDINIER
Seminterie horticolá, Leguminoase
fost gradinar sef al Capitale!
Antreprenor de Parcur! si Gradini
Str. Carol I No. 56, Bucurescï
20 -9
Seminte de fior! si de zarzavaturi de tot felul
De Inchiriat
Trifoin, Lucerna, Rädäcin! furagere
Casele din strada Polonä No. 128 cu
10 odäl si grajduri, se închiriaz& cu sail
fárä grajdurl. A se adresa la d-na Maria
Blaramberg str. Batistel, 15.
10-9
55
Paragon
AUGUSTE CLOUARD
DIRECTIUNEA
37
Sucres de 16 anr
2 Medalir
telor : eu pretul de Lea 2 Vasul,
(Sa se observe bine adresa noastra)
N. R. OCHEgANU
In portul din Galati a sosit, venind din An-
rezerva.
EXPOSITIE GRANDIOASA
de Colenrs, pelerine, Jupoane de mdfitasi't moar alpaga, Capoate, mati-
Casa de Sä nàtate
tima ora ace! 42, spunem, an asistat dat mai multe cuirasate de mare
Articolul acesta viza pe dd. N. Aslan,
Th.
Vasiliu si G. A. Scortescu cari tot
Gh. Merei, vestit hot de ca! din Rusia, a fost aduc aminte d -lu! Sturdza despre pro arestat in ajunul Pactilor in Braila.
gramul celebru de la Iasi.
**
Formulati -vä cererea in scris ceru
Olga Latescu, eroina afacerel din strada Aadunarea.
lexandri, a Post iar bolnavä zilele aceste.
Dinsa are mari sperante, cä Curtea de Casa D -1 Lepadatu se executä. Dar ce sä
tie va casa sentinta Curti! de jurati.
vada adunarea, formulatia In serfs euprindea cu totul alt -ceva de cat acea
* **
dat ordin tutulor autorität,ilor SA is dispozitiunl serioase, in contra falsificatorilor de vin, a-
NOUVEAUTÉS
nistru al tarif la Roma si unlocui- streine si indigene.
Biur:oul de reezpeditie
74
10 -6 in Bacure,ti, Calea Victories No. 60
rea-I prin d. C. Esarcu.
44
(15-8
Pentru postul de ministru la Bel grad suet desemnati d -nil Dim. 0sfìntä are biseric& la Iasi !...
De iuchiriat
Institut din noii reorganisat
Dar asa fost -a scris sa fie in cartea lanescu saü Victor Cuciureanu, acUn apartament continînd 14 camere
51,
Strada Teilor 51
viete! for. In cea de pe urma zi a sap- tual prim secretar de legatie.
se
inchiriazä cu pret .avantagios, str.
Dirigiatä,
de
dr.
aabner
Tuduri
tämlnil patimilor, ace! 42 de apostoli
persoanele oficiale.
D. Dr. Georgescu, medie ref al Capitale!, a
Printemps
F><atì Vusile seu
D. Dim. Sturdza proiecteaza o
L.A. Cocos
noua
miscare In diplomatie.
Magasinul eu coloniale din colt, strada Smiri masinä mica de incälzit cu gaz, 1 rama de iartä pe dusman, tocmal atuncl a fost
La ministerul de externe se vor- dan 63 ci sucursala din Hann Zlatari 17, roagä
firma, 2 mucamale eu tuburl de tinichea pentru intrunire la clubul de la otelul Ti -aian
beste
deja, despre apropiata reche- pe onor. clientela, cä in vaderea Särbatorilor de
jocurl, 2 roate cälucel, 1 ruleta mici, 1 mu ama si in locul iubirel dintre om i om, an
mica pentru joc, 20 perechl condee de fier alb, izbucnit sudälmile multiple din dictio- mare a d-lu! A. Em. Lahovari, mi- Paste, sä viziteze aceste magasine, fiind bine asortate cu diferite märfuri proaspee, bäuturl
3 ventilatoare de fier alb, 3 legatura sirma; 1
cari orI si cit
colorate, 3 covoare diferite märiml, 9 macini de
gaz aerian, i masinä de bucatarie Cu 3 ochiuri,
GRANDS MAGASINS DV
Cu stima
LA DOIJI COCOWI
Seminte, Industriale, Economice, Uleioase
si Textile
Instrumente de tot felul pentru
grädinärie
Singurul deposit de macine pentru
altoit Vite Americane, dupa sistemul cel
ma! nou, aprobat de Sectiunea Viticola
a Ministeruluï de Domeniï.
Catalogue se trimite gratis si franco la cerere
29
Unicul magazin care vinde, eftin bine
asortat in articole de coloniale, delicatesse, vinuri negre de Orevitza ,!i albe
de Draga ani.
25-13
26
Strada Academiei No. 3 (sub hotel Bristol)
24 -15
-
Mihail A. RachtiV aliu
FOST MAGISTRAT
36
Bogat asortiment de arme de vinit,toare de
tot felu de la 76 lei la 1000 lei bucata.
Arme eu doua Levi pentru alice eu cocoase ci Para cocoase, pnscü- carabin o teava
alice, alta glont : piniqtien tres levi Trio"
doua de alice alta de glont., Expres -Rifle fin
lucrate carabine do precise, Rubini" ganantind tirul exactpinä la 1000 motril. Arene eu 2
perecha de tevi.
Carabine en repetitie importate direct din
AVOCAT
D.Caleá
D.Victoriel
Zisnian
No. 44
BCCUItElf'J'I
lingä farmacia Brus
Cel d'ìntîift §ti cel mai însemnat
magazin din tara de ARME
-- --
America Winchester, Colt, Marlin, etc., cu 9, 12 si
lo foeur!, recomandabile ça arnie de aparare si vi-
nätoare la animale marl. Puaei de salon de la
20 le! la 150 lei bucata, pistonle de preeisie,
de duel, etc. Mare asortiment de REVOI:VERE
de toste märimele si de tonte felurile do la 8 lei
Bogatä colectiune de obiecte
de vinätoare si accesoril de arme. Se gäsesc : tot
felul de Cartup euglezectl *Eloy frantuzect1 §i
austriace. Capuce producind artiflfir pentru pustI
sal. 12, 16 gi revolvere cal. 7, 9, 12.
Obiecte de seriILiiÌ : sabir, florets, máscr, etc.
la 200 lot bucala.
3
Atelier de reparatii 70 -21
60 -58
r§61i111111111.
4
EPOCA
CASA DE SCHIMB
7
HESKIA Sz SAMUEL
i
BUCURESCi
No. 5 Strada Lipseani No. 5
APA MINERALA 49MIRCEA
iA§ICOPOU
Cumpara ,i vinde °fette public° ti face ori -ce
schimb de monezi.
Corso' pe ziva de 27 Martie, 189ß
Renta Amortisabild.
»
Amortisabild.
5e /o
60 /0
.
.
.
.
Obligat. de Stat (Cov. R.) .
Municipale din 1883
50/o
50/o
s
»
s
1890
Scrisurd Fundar Rurale ,
50 /o
ON
If
D
Urbane
50 /0
50 /o
»
»
s
Urbane .
s
.
s Iati .
Actiuni Banca National a.
.
»
Agricola .
. Dacia Rominia asig.
. S -lea Nationala asig.
S -tatea de Constructiuni .
Florins valoare Austriaca .
Marci Germane . . . .
Bacnote Frauceze . . .
Itatien°. . . .
s
ruble 'Artie
.
.
So
100
/4
1/4
100 8/4
101 '14
102'/4
96
e/4
97 '/4
97
114
8/4
91
1/,
92
88 '/4
82
1540
194
1550
200
415
427
216
410
420
213
2 10
1
88 1/,
84 1/,
23
100
2 12
1
25
101
89
2 68
93
2 72
°híï
ir/
tY
Niel anal din antibleuoragicele existente puna acum nu lin-
d
l
4
y
gasesc, se expediazd ilnediat contra until nmandat postal.
49
In fie -care seard concert muzical sub condu
derate. Intrarea liberti.
4 aR.W..
k jT
Vi
jr
Lr'
.[tii',ì" 'Fi1j rS~!Ì
E ",'ZXrJI,f
',
SOCIIETATEA
Fabricelor-Unite de var din CîmpuLun;
Subsemnatil fabricaniti de var alb din C.-Lung wi .17udetul
Muscel, facem cunoscut cá pentru a evita concurenta neleáld fal,lificarea varuluï prin alte provenienie ; ne-am constituit in Societate pentru
a putea plasa noi ansi-ne productiunea noastra, luind deviza, maria but-
St' URSALE :
na, serviciul modest xi preturi convenabile,
rugdm dar pe D-nii
architect! Constructorl si Proprietarl a adresa Comenzlle D-lor direct
Bráila, Craiova,
Varna.
pe adresa :
Societatei Eallrieelor unite de var alb din C.-Lung
far Il>eaitraa )lucurescï la I)-niìí :
III'%liNAL RIÒ 4. Co., ('alea Grivi>ta 62
I.
Ple(grdri usimermale originale Recd. ,Staols
si in sperante ca Onor. public va ',incuragia o industrie esclusiv romiifer,scá si condusá numal de tliranT, presintám de mal Mainte multumirile noastre.
i.,147- a se feri de contra-facerl 'VC
SIMPLE, cu 2 ti 3 BRAZDAREConstructie 1lTonlí de ()tel.
Singurele pluguri adoptate la fermele-modol
ale Statului.
Fgá>sn9icalntiá de var :
.1o84 Ila?1t0e8Lli
Bur¢esctd
tltlaa Nar.Qlaiseesst!lf!
311-olse Golalfrlet,
LocomoiIe §i Treeràtóre
DIN FABBICA
f A/MO iiVI
Calea (wrivita
ioSiP IßC1áTL'SCII, CAleaa (ìarivitca
OFERA. DOMNILOR AGRICULTORI
gait Artgalaase
brae 13a8`eaaala
kt
RUSTON PROCTOR & Comp. LTD. L NCO N
Ilefaaaa Nestor
A: Si:Tsa'issloviicl
56
Constructiune noud 1896.
(31;
r'..:wi'Y.Xèt^wTEt..is-e . -v.mr.,sì'.¡:l.Lä.t t-.:..'É..J`L
P,
Cele mat cautate §i rAspîndite în tarit
:
.B
DA eu taiu1
zin
;zwizim
PAX-Hill"
NOUA gIg INA. DE SECERAT §I LEGAT SNOPI
SOCIETATE ROMINA DE ASIGURARE SI DE REASIGURARE
din fabrica MAC C O R IM I C K- Chicago - America.
Sediul Societdtei : Bucurests, Strada Smîrdan No, 15
CAPITAL SOCIAL VIIt1rSAT LEI UN MILION
Uica
adoptatä, la fermele-model ale Statului si singura care atît la toate eapositiele at si pa cîmp a dobîndit un succes enorm find recunoscutá de toti oamenii competintä ca cea
mai practicà. 150 I3UCAV ViNDUTE IN 1895.Singurele secerätoare cu legat adoptate la fermelemodel ale Statulul.
Societatea (Patria, se recomandä pentru
A S IlGgTRÄRÏ it SUPRA I'IETEÏ
pentru cas de moarte, asociatiuni cu capital garantat, zestre : (cu Incetarea platel premielor la moartea parintelui :)
OSECEIIITOAI E SIMPLE 11A1SY,
COSIT0.1111E 11E F1 N Nuns. 4.
ASIGURÁRÌ IN CONTRA ACCIDENTELOR
CIIEITLE 1171 FÉN.
VAGONETE SI SÍNE. Tot folul de ma inï agricole sii industriale, Grape vinturlitoare, batoze de porumb,
(Gl)
CAFE NA' IONALA"
cerea 1) -lui Rubinstein, Bere Bragadiru eu
piallarul ,i diferite mozelurl eu preturl mo-
129-3
al feruielor- model ale staatului roanlu Ali bulgur, etc,
,,KRUPP
(13 i)
47
macil din tara. In provincie nude aceste preparate nu se
Furnisor al M. S. Regclui, al domeniilor coroanel, al Icoalelor de agricultura,
ISB
caro se gìisesc la tori villatorif de Ape
minerale din tara
Deposit general : Farmacia Mihail Stoenescu, strada Mihal -Voda No. 55, Bucure §t1. De vluzare la principalele Far-
Furntaorul Curter Regale
CASA FOND..ATA IN ANUL 1865
Cerei dar numai
JIP 1)E 1_E At ZU
Asociat eu aceste capsule se recomanda cu succes In-
STAADEC
ltTA IliTE AGRICOLE I INDUSTRIALE
Strada Sniîrdan, No. 12
BFECT PROMPT SI SIOUR
jetlin Santaliina,.
Preiul unlit flacon 2 lei 50 bani.
.
B l CiTRESCÏ
recomandatïr de d-nü medici
DOSA MICA. GUST PLA.CUT
Pretul unes cutis 4 lei.
t4! ' tAY.
ti3!i?4f
§i
si la femei, precum Blenorea, ponla alba, etc.
rr . 1'
1
Bucuresol 1894
celos mal debite.
Acest nog medicament vindecit In scurt timp complect i
radical scursorl (sculament) nuoi ,Si vechi attt la bArbatl ell
..
%,0s.li4;.
lr`{t1
la expu.viliunea rooperal.rilor din
plinete cele dona conditiuni de asimilare repede si a nu frita traectul intestinal. Asociatiunea substantelor ce compun
aceste Capsule este tot ce actualmente §tiinta are mal bun
§i mal Incercat tu tratamentul blenoragielor. Modul cu total
nog ,i special dupa care sunt preparate aceste capsule fac
ca vindocarea sa fie repede, complecta 5i fusa de a derangea stomacul ; ast -fel cA convine tuturor persoanelor cigar
Comandele en gros si en detail se expedieasá prom)
A se adresa pentru ori-ce comande si lämurirl
D-nil Mircea si Ionescu, Iasl strada Alexandri 11.
Depozit in capitaia la d. Zobel hulevardul Elisabeta, 43.
49
( 50-6
Imprimarea cu malinete dubio- eilindriee, din
rubrica Albert & Cia , Frankenthal i cu caractere din fonderia de licere 1?linsch clin Frankfurt AIM.
tirialliMERECIIIIERIMASMIUMILMMIFIAM
prenrial6 eu
Medulla de aur
CU COPAIVAT DE SODA -SALOL SI SANTAL
buna la luat si fára a produce durerl, dar din cauza
multor substance medicamentoase ce contine, esperimentindu-se de mal multi d-nt doctorl, sad constatat
pina acum, cá vindecá : boalele de stomach, dispepesielor de diferite naturl, catarele cronicale ale stomachulul si intestinelor, conestiele, constipatiele cronice, iperimia ficatulul, boalele de rärunchl si splinä,
boalele de piaträ si a cA,ilor urinare la What!, boalele de mart), si menstruatiele neregulate la feme! precum si alte multe boll.
Deposit in IasI la Dl. I. S. Ionrscu Tipografia Nationalá, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovittí (Litschco si Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel si llutzx la drogistil Katz, Rosenstein si Becker.
100 1/, 101
ESTE ALEA DE LA
coo
[JLE
,-AUI
Aceastá apa, pe lîngá cil e un excelent purgativ,
86
Cea mal buna Apá Mincralä purgativa
01
SPECIFIC A ÏIBLENORACIC STONESCd;
Autorizatú de Ministerul de Interne, servisiul sanitar superior Cu 0f1cia No. 1208 din 24 Ianuario 1895.
I Cunlp. Vinti
--1,0 o
liSt4A LE SECRETE
;;
9
vinturà£toare, Trioare, pietre de moarì£, etc.
('_iB IL(3.fl(:L' FIt.1NCO
pentru cas de moarte si pie invaliditate, indemnisare zilnica.
Asigurarea colectiva a lucrätorilo din stabilimetttele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Directitme ,si la agentiile din tard
CASE DE BANE
'IC
RUB,ßy
15
:(IV,g¿rJ;,. "_+..+Y,i..'wasJ4=2:biL.'liäA.b}t2GLtM3Y"u.w 2.'C'éi.-i'Xn>ELN'-.d«M,-
Vin de Viatil
TONIC
CU (MINA
Suc de Carne
Reconstituant
Fosfat de Calce
Compus din sub -
LÄiIPÏ, %ORI7,
T.
osos
sia, Gastritele 1V frslta critica, Epulsare ner-
WEIFEIL
CALATI.
valescente, int'un cuvint toate stärile adimice de slábiciune
caracterizatá prin perderea poftel de mancare a fortelor.
Lion, Farmacia J. VIAI., rue de Bourbon, 14.
14.
In Bucure,str, la d. II.IE rl.AMFIRI:SCM, ,si la olt
/
1®
},..fi:
u
t.¡r+ro,+tt
in Zink, cu diferite sobe de anima pentru incalzit
apa. BO de aburï higienice, recomandat de toti medicis eelebrii, ponte sa faca ori -cine in casa. Duturi
sistematice cu aer comprimat. Closet° 'tout a l' egou%t»
,-
higienice si sistematice. Slide de Conserve hermeti-
;
4i
@,
+
'f ,.
Strada Pressei, No. 20
Strada de Jos, No. 24
52-19
IN ;PPNER
Recomandat de Onor. Clienti, instalatiunile cíe hai lucrate numai
MJ
SI LAI IMF IL Ll : i li, I: 6ï!i E SALE
vousa, Slabiciune resulttnd din bätrYnete, lungile con-
de RItTCA_711`E
MARCUS LITTMAN &
BUCUPESCi, Strada Steiea, No. 6
tru a combate Anemia, Cloroza, I'tizia, Dispep-
de
311C
No. 61, Catea Victoriei, No. 61, (Vis-à-vis de Episcopie)
REPRESENTA NT GEN ERA .L PEN'i'RU ROMANIA
musclilor ,i : iste-
BM HYGIENICE
si ors-ce instalatiunT
ICA G. CAN T ACUZINO, BRAILA
dispensahile formarei 4+i desvo' tare!
Droghi$til $i Farmacistii.
7_.v . t, ltc,'t ¡M::;-lyr-:!
a;ñ
VECHIUL MAGASIN
llIN FABRICA
VIN
VIAII.
este asociatiunea medicamentelor celor nlal active pen-
14
.i. 1;1H'.,,
CIMENT PORTIA
stante absolut inmulul nerves
sow .e delicate.
tiñ,fi4-.fY»7iPFr'tm
BAI HYGIENICE I BM HYGIENICE
ANALEPTIC
Tonisul eel mal energic pentru eon valescentl, bdtrini,
ferrei si ori -ce per.
r,.1 'N
FS
w'c: .
Ñ!4
1)ceste Incluise de toa te marimile. Unicul depon in
cu Sobe (Belgiane), din fa-
I/rica GODIUe ,i matinl de bucdtarie din renannita fabrica
GEBRÜDER BOEDER» din
Darmstad, precum ti splendi dul lar asortitnent de lampi e-
`
:36-4
legante pentru atirnat ,si masa,
cu ma,inele Americane 4Wt)NDER», tonte cu aer.
IIigiena dinitílor {li a gurei
Grippe, Infiuenta.
Guturaie, Tuse,
Bronsita
Astmá
Modalie de aur, Viona 1888 ; Hedalie de argiut,
ALAÌBCURILE DEROY-CARANFIL
Bu.uresol 1898 ; Medalla de brow., Parts 1898.
PA11IS- GALAT
delori.el de c.neilial de iipi.uä ti ealubrilal.,rublicä.
1)17. i\'I.`AyAIIN A
1
Acest aparat este de o simplicitate extra- ordinara
servette pentru distilarea vinului, nlustului de mere, de
per°, de prune ,i de ori -ce fel de fruste. Cu el se poste
Esentá pentra gur3t r3i
PULBERE VEGETALA PENTRU DINÏ
ale doctornluï 8. K O N Y A
Stoll tloud dentifrise recunoscuto In
distila tescovina. drojdiele de vin sau eri -ce soia. precum
si fiorite, semiutele si ori -ce fel de plante mirositoare.
5e ponte fabrica cea mal buna taica, shlovita ,i ori -ce,
spirturi. Acest aparat este eu mult superior eazauelor i
Alauabienrilor obignuite, prin aceia ca produce sali
dia O singura data gradui corut sau prin rectificare dupa
vaiata, un spirt reetilicat de o ca-
In strRinatate ca col mal bun pentara
tru eonservarea dintilor, curateniel ; higienel gurel, dindu-T tot odatd on miros
placut.
lilate una buna. cu o economie mal
mare do Limp, de apa si de con -
Pretul : un flacon Denlalind fr. 2,:50
Pulbere de ditty, fr. 2.
Bubóie
Bóle de Piele
in tóte farmacille.
Catare
básicei
4011111.r...44.n .
Deposite :
buslibil.
la lati la Farmneia Fraii
A se adresa d -lui GEORGES
Konya ; la Bucaresci la Farmacille F.
Ziirner, si F. Brass ; la Droi;ueria I.
A. CSRANFII., Galati, suh la agenti! sal acreditad din
tarT ti localitatT.
Ovessa Æi la 1'arfuuleriu Stollau.
48
(25-6)
18
1
Bucuresci. Tipografia (Epoca). Strada Clementei, No. 3.
diferite