docindir - Uniunea Democrata a Turco
download 
Şikayet Transkript
indir - Uniunea Democrata a Turco
Yıl XXIV Sayı 242/7 Temmuz 2013 Iulie 2013 Mecmuası Ĭşĭndekĭler (Cuprins) TRADIŢIONALA CINĂ DE IFTAR LA UDTTMR...................................................................................................1 TATAR BĬRLĬGĬ'NDE İFTAR..............................................................................................................................2 ESKĬ RAMAZANLARIMIZ...............................................................................................................................2 KÖSTEL KÖYĬN CEMAATI CANI CAMĬGE KAWUŞTI...........................................................................................4 ALİ OSMAN BEKMAMBET EFENDĬNĬÑ HAYATI KELECEK NESİLLERGE ÖRNEK....................................................5 FİZİSİYEN MUSA GEAVİT'NĬÑ ANIMA TÖRENĬ................................................................................................6 COMEMORAREA FIZICIANULUI DE RENUME MONDIALĂ MUSA GEAVIT.........................................................6 MUSA GEAVIT...............................................................................................................................................7 DOBROCA TATARLARININ ÖRF-ADETLERĬNDE TABİATÜSTĬ YARATIKLAR. [II]....................................................8 IV. CAŞLIK ADETLERĬ.....................................................................................................................................9 DOBRUCA KIRIM TATAR AĞZI SÖZLÜĞÜ'N YAZARI SAİM OSMAN KARAHAN BEY MEN KÖRĬŞME.....................10 SALAY.........................................................................................................................................................12 SĂPTĂMÂNA FILMULUI INTERETNIC - EDIIA A VIII-A...................................................................................12 ZIUA INDEPENDENEI SUA..........................................................................................................................13 ABD'NĬÑ BAGIMSIZLIK KÜNĬ.......................................................................................................................13 TATAR BĬRLĬGĬ'NE ZİYARET...........................................................................................................................13 REZULTAT RECENSĂMÂNT..........................................................................................................................14 DELTA FESTİVALI.........................................................................................................................................14 ACTIVITATE A C.M.N...................................................................................................................................14 ȘEDINTĂ C.M.N..........................................................................................................................................14 BÜKREŞ ŞUBESİ'NE ZİYARET........................................................................................................................15 “PLAİURİLE MİORİEİ”................................................................................................................................15 U.S. INDEPENDENCE DAY.............................................................................................................................16 U.S. EMBASSY POLITICAL OFFICERS ATTENDED THE FIRST IFTAR DINNER HOSTED AT THE DUTMTR HEADQUARTERS.......................................................................................................................16 Kadınlar Dünyası OSMAN CADRIE, NOUA PREŞEDINTĂ A ORGANIZAŢIEI DE FEMEI A FILIALEI UDTTMR CASTELU......................17 SAGIDE URCUE DIMA, PREŞEDINTA ORGANIZAŢIEI DE FEMEI A UDTTMR TULCEA..........................................17 VIZIUNE, DORINŢĂ ŞI IMPLICARE ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII............................................................................18 ORGANIZAŢIA DE FEMEI, FILIALA CIOCÂRLIA ÎN VIZITĂ LA EDIRNE................................................................18 AMET BURHANEDİN VE AMET SENİA AİLESĬ.................................................................................................19 SOYIM SOPIM........................................................................................................................................19 TEŞEKKÜR..................................................................................................................................................19 RAMAZAN BAYRAMI.................................................................................................................................20 RAMAZAN AYINIÑ BEREKETĬ.......................................................................................................................20 CAMPANIE DE AJUTORARE A COPIILOR NEVOIAŞI........................................................................................20 KIRIM TATAR MEDENIYETĬNDE DEWE..........................................................................................................21 AİLE VE KÜLTÜR......................................................................................................................................21 BURAN MAN TURAN..................................................................................................................................22 HAYAT DERSLERĬ (III) TABİYAT SÜYGĬSĬ..........................................................................................................22 ASANŞI'DA RAMAZAN AYI...........................................................................................................................22 CaŞ TİNERİ CU CARE NE MÂNDRİM - EBRU BOLAT...............................................................................................23 POETUL ȘAKIR SELIM – UN SUPRAVIEUITOR AL GENOCIDULUI DIN 18 MAI 1944..........................................24 TABERE COMUNITARE................................................................................................................................25 “RELIGIA TĂTARILOR DIN DOBROGEA ŞI IMPORTANŢA LUNII RAMAZAN”.....................................................26 REZULTATE LA CAMPIONATELE NAIONALE DE JUDO....................................................................................26 KÜREŞLER..................................................................................................................................................27 ISSN 2248 – 051X ISSN-L 2248 – 051X Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 Romanya Müslüman Tatar Türklerĭ Demokrat Bĭrlĭgĭ adına ve menĭm adıma müslüman cemaatĭne Ramazan Bayramın kayırlayman! Ramazan Bayramı münasebetĭ men erkezge barış, huzur, başarılar ve mutluluklar ĭstiymen! Gelil ESERGHEP - Başkan TRADIŢIONALA CINĂ DE IFTAR LA UDTTMR Prima cină tradiţională de iftar a avut loc la sediul Uniunii Democrate a Tătarilor TurcoMusulmani din România în prezenţa a două invitate de la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Este vorba despre Kendra Pace şi Rodica Bârlănescu, din cadrul Secţiei Politice a reprezentanţei diplomatice. Până la momentul deschiderii postului, cele două invitate au avut o scurtă întrevedere cu preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep, şi cu alţi membri ai conducerii uniunii. Kendra Pace şi Rodica Bârlănescu au vizitat, de asemenea, şi camera tătărească, unde se găsesc numeroase obiecte tradiţionale specifice tătarilor din Dobrogea. Deschiderea postului s-a făcut de către reprezentanţii Muftiatului Cultului Musulman din România cu un scurt ceremonial religios, după care s-au servit preparate tradiţionale tătăreşti. Aceasta a fost prima vizită a Kendrei Pace la Constanţa, în mijlocul comunităţii tătare. Dilomatul american se află la Bucureşti de două luni şi va rămâne aici pentru o perioadă de doi ani. În mesajul său către comunitatea musulmană, aflată în sărbătoare în această perioadă, Kendra Pace a precizat: „În această seară, colegi de-ai mei de la ambasadele americane de pretutindeni vor participa la astfel de evenimente, musulmani sau de alte religii, scopul fiind acela de a reflecta asupra valorilor comune, asupra speranţei şi bunăvoinţei, sentimente pe care noi toţi le împărtăşim. În comunităţile de pe întreg teritoriul Statelor Unite ale Americii, familiile şi prietenii se vor reuni pentru a păşi împreună în această Lună Sfântă. Ramazanul are o semnificaţie profundă pentru cei 1,5 miliarde de musulmani din întreaga lume. În acelaşi timp, acest moment este şi un bun prilej pentru populaţiile de toate religiile să îşi reamintească de dreptate, egalitate şi milă, valori pe care le împărtăşesc toate religiile mari. În acest moment în care sărbătorim acest eveniment important din an, aş vrea să adresez mulţumiri tuturor celor care contribuie la continuarea dialogului şi la promovarea respectului reciproc între Statele Unite şi comunităţile musulmane din întreaga lume, astfel încât, împreună să putem crea o nouă eră a înţelegerii şi cooperării între oameni”. Preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep, şi ceilalţi membri ai echipei de conducere de la UDTTMR şi-au manifestat şi ei bucuria de a avea alături într-un moment deosebit de important pentru comunitatea musulmană pe cele două oaspete de la Ambasada SUA la Bucureşti. „Suntem foarte bucuroşi că noi, tătarii din România, prin demersurile pe care le facem, prin acţiunile pe care le organizăm, prin deschiderea pe care o manifestăm, contribuim la „continuarea dialogului şi promovarea respectului reciproc între Statele Unite şi comunităţile musulmane din întreaga lume, astfel încât, împreună să putem crea o nouă eră a înţelegerii şi cooperării între oameni”, aşa cum a precizat şi doamna Kendra Pace. Prezenţa celor două doamne la tradiţionala cină de iftar, în prima zi din Sfânta Lună Ramazan, nu poate decât să ne încurajeze în demersurile noastre pe viitor şi să ne motiveze. Statele Unite ale Americii au avut întotdeauna o „uşă deschisă” pentru comunitatea musulmană din România şi nu poate decât să ne bucure faptul că noi, populaţia din Dobrogea, indiferent de etnie, indiferent de religie, am fost mereu priviţi admirativ şi ne-am constituit într-un exemplu la nivel naţional şi internaţional, din punct de vedere al multiculturalităţii” , a declarat preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep. Discuţiile purtate de reprezentanţii UDTTMR şi cele două oaspete de la Ambasada SUA la Bucureşti au vizat atât aspecte de prezentare ale uniunii, cât şi teme legate de tradiţii culturale şi spirituale ale comunităţii tătare din Dobrogea. La discuţii au participat şi deputatul UDTTMR, Varol Amet, subprefectul judeţului Constanţa, Iucsel Selamet, membri din conducerea UDTTMR, precum şi muftiul Muurat Iusuf. Biroul de presă al UDTTMR 1 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 TATAR BĬRLĬGĬ'NDE İFTAR RMTTDB'nĭñ başkanı müh. Gelil Eseghep bey, Amerika B ĭ rleş ĭ k Devletler ĭ Bükreş Büyükelçĭlĭgĭnde danışman Kendra Pace ve Rodica Bârlănescu hanımları Ramazan ayın bĭrĭncĭ künĭ Tatar Bĭrlĭgĭn Merkezĭnde kabul ettĭ. Körĭşmede, Milletvekĭlĭ Av.Varol Amet, Köstencĭ Vali Yardımcısı İuksel Selamet ve taa başka idarecĭlerĭmĭz de tabılgandır. Romanya'dakı Tatar toplumun vaziyetĭ, Bĭrlĭgĭmĭzĭn faaliyetlerĭ ve Amerika Bĭrleşĭk Devletlerĭ Bükreş Büyükelçĭlĭgĭ men kelecekte ortak projeler konu şulgan meselelerden bolgandır. Mĭsapĭrler, k ör ĭ şmeden soñra Tatar Bĭrlĭgĭndekĭ Tatar Odasın ziyaret ettĭler. Akșam ezanında soñra, Müftĭ Murat Yusuf dua okıdı ve bütün katılımcılar iftar sıprasına otırdılar. Bo faaliyette, RMTTDB'nĭñ Temsilcĭler ve Ak Sakallıların Konseylerĭn üyelerĭ de tabıldılar. Baş Redaktor Erol MENADİL KÜNDELĬKŞĬ XLII ESKĬ RAMAZANLARIMIZ… Beklenĭlgen, suyĭlĭp sayılgan müsafĭrday Ramazan Ayı kelĭp kalbĭmĭzĭn en kıymetlĭ yerĭne yerleştĭ. Bo mübarek ayda Kur'an Kerim kökten tüşĭrĭlmege başlangandır. Ay takvimĭn dokızıncı ayı, üş aylar denĭlgen Recep, Şaban ve Ramazan aylarının sonıncısı, oraza tutılgan ay. Ramazan Okıdı, okıdı Akşam ezanı okıdı, Şibörekler kokıdı, kokıdı! sözĭ bĭr dinî terimĭ bolıp tĭlĭmĭzge Arapça'dan kelgendĭr. Ramazan ayında tugan ballarga Ramazan adı berĭle edĭ. Şĭmdĭ Dobroca'da yaşagan Müslümanlarda Ramazan 123 ayle adı bar bolganın köremĭz. [2 kere de Ramazam dep yazganlar, tabii ke yanlış; bak: Mile Tomici, Persida Andronache, Onomasticon Dobrogean, Editura Stephanus, 2005, p. 601]. Regep soyadı 823 tane,[a. e., s. 608]. Eregep ise 13 kere körĭne [Eregep başka ad tuwıldır o Regep'ten kele a.e., s.293]. Şaban ise 754 soyadı bardır. [ a. e., s. 686] Halkımızın inanışlarında canı ay tumasın körmek bek balaban sevaptır. Canı ay tuganın körgende: Ay kördĭm Allah, Amentü billahi, dep dua eterler. Eskĭden, ayrıca köyde yaşaganlar, Ramazanın son künlerĭnde kökte canı ay tumasın kunaş man beklerler; kĭm bĭrĭncĭ körse bütĭn köyge cayıp sawap kazanır edĭ. Bondan sora köynĭn Müslümanları oraza tutarlar. [oraza kelimesĭ tĭlĭmĭzge Farsça'dan kelgendĭr]. Bo mübarek ayda köpten köp güzel adetlerĭmĭz bar edĭ: oraza başlaganda insanlar öz aralarında, ailesĭne, yakın kısım akrabalarına, dostlarına, komşılarına oraza kayırlarlar, kĭşkeneler ana-balabanların kısım akrabaların, komşıların, eş-dostların kolların alırlar (öberler). Menĭ balalıgımda okıdıga şıkmak ve temeşke turmak en kuwandırgan süyĭlĭp sayĭlgan adetlerden bĭrsĭ edĭ. Orazanı aşmak, yani iftar vaktı yaklaşkanda bĭz ballar camĭnĭn aldına toplaşır edĭk ve hocanın ezan okımasını sabırsızlık man bekler edĭk; mĭnarege şıgıp okımaga başladı mı, bar kuwetĭmĭz men, okıdı, okıdı; akşam ezanı 2 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 okıdı, şibörekler kokıdı, kokıdı, dep şĭl ballarınday darkalıp üylermĭzge kaytar edĭk; bonday etĭp iftar zamanı kelgenĭn müslümanlarga müjde bere edĭk. Te m e ş , Te m e ş k e t u r m a k . [ t e m e ş Arapça'dan temcit'ten türegendĭr].Cerge carık tüşmeden, oraza tutmak üşĭn aşalgan yemek zanı. Balalıgımda Temeş'ke turmaga bek ĭstiy edĭm. Kartanam Fatma'ga calbara-calbara bĭr kaşkere men de, oraza tutkanları man mübarek Temeş sofranın damĭn tatkan edĭm. Akşam iftardan sora babam kaymaklı kawesĭn urtlaganda: “Temeşke turamız ama orazanı kuyrıgından tutamız”, dep maga karadı. Men utanganımdan cer carılsa cerge kĭrecek edĭm. Niyetlendĭm oraza tutmaga. O senesĭ de orazalık yaz aylarına, orak-arman zamanında tüştĭ, künler uzın, hawalar sıcak. Akşam ezanı okılmasına, bĭz ballar toplaştık. Aramızda kĭ m oraza tuta eken dep tĭlĭmĭznĭ şıgarıp karaymız. Kĭmĭn tĭlĭ üstĭnde sĭlekiden beyaz-beyaz köbĭkler bolsa, o orazalıdır diymĭz, kĭmĭnkĭnde bolmasa onın zafar (?) yani orazasız bolganın anlaymız. Sıra maga kelgende ballar toplaşıp tĭlĭmdekĭ sĭlekilĭ kabarşıklarnı körgende bek şaşıp kaldılar. Akşam ezanı okıganda men de ballar man, bolgan kuwetĭm men: okıdı, okıdı şiybörekle kokıdı, dep kuyı başındakı aşlawga kelgende öz özĭm kördĭm ama… Fatma kartanam kolımdan tutup: Neşlep catırsın bo yerde?, degende, özĭme kelĭp: Katiyĭm, men bulıtlar arasında bek süygen Mondır itĭm men Dorı atımın kuwalaşıp oynaşkanların kördĭm. Ne güzel, ne kadar arü edĭ, dedĭm! Kolımdan tutıp üyge kĭrgende iftar sofarasına otırganların kördĭm, men de yanaştım, endĭden sora oraza tutmaga kararlı edĭm. Bo da menĭ sĭftĭ orazam edĭ. Eskĭden bo mübarek ayda köpten köp güzel alışkanlıklar bar edĭ, bonların arasından iftar zamanında kapılar aşık tutılır, kelgen ketkenlerge sofraga buyır eteme anlamı taşımaktadır. Ekseriyet men gecelerĭ türlĭ eglenceler, şenlĭkler tertĭplenĭr: Köynĭn delĭkanlıları üy üyden cürĭp Şeremezan aytarlar, üy sabısı türlĭ bakşışlar bererler: para, un, malay, kurabiyeler. Şĭmdĭ de Şeremezan cırından bĭr ekĭ örnek beriyĭk: Mĭna selâm aleykĭm, aleykĭm selâm, aleykĭm selâm,/Selâm bermek, selâm bermek Kur'an kelâm/ Ol Muhammet Mustafa'ga bĭzden s e l â m , / Ya , M u h a m m e t , M e d i n e ' d e y a , Şeremezanı.//Kıbla yaktan cıllı cıllı celler eser/ Esken celler orazalının canıgın keser,/ Susagan cenntte ĭşer, Ab-u Kevser.// Kâbe betten cıllı cıllı celer eser/Abdest alıp namaz kılga, oraza tutkan cennetke ceter. Ya Muhammet Medjne'de ya, Şeremezan! Teravi [Arapça teravih'ten kelgendĭr] Ramazan ayı boyınca, yatsı namazından sora cemaat men kılıngan yığrımı rekâtlık namaz. Teravi'nĭ, iftardan karangılık şökken sora, köynĭn delĭnanlıları aytar, olarga türlĭ, farklı hedyeler berĭlĭr. Şĭmdĭ de bo güzel adetĭmĭzden örnekler beriyĭk: Bu ayda her kim susar yana yana/Ab-u Kevser'den içer kanak kana/ Ab-u Kevser'den içer kana kana teravi ferahlık verir insana/ Geldi hoş lutf ile şehru Teravi/ Geldi hoş lutf ile şehru Remezan.// Te m e ş [ Te m c i d ] zamanı yakınlaganda köynĭn caşları üy üyden curıp Temeş cırının aytar edĭler; bĭz de bo güzel anlamlı cırdan bĭrkaş örnek beriy ĭk: Ramazan geldi dayandı/ Camiler nura boyandı/ Mu'min onlara inandı/ Tutuştu kandiller yandı// Ramazan'ın ilk g e c e s i / Ya n d ı p i l a v tenceresi/Bu aylar aylar/ Her tarafta ezan sesi.//Üşüdüm, beyler üşüdüm/ Armudu daldan düşürdüm/ Daha çokça söyler idim/ Moçuğu (şokmarnı) elden düşürdüm.// Bo cırnı aytkanlarga, temeş yemeg ĭ nden ve başka bakşış berĭle edĭ. Ramazanın sonına yakınlaganda Elvida cırı aytılır: Elvida ya, elvida ya,/Şehru Remezan, elvida!/Bu ayda, saf-saf m e l e k l e r / Ye r y ü z ü n e konarlar/ Ellerinde mercan tabak/ Mu'minlere sunarlar.//Şehru Remezan, elvida!/Ey mübarek gidiyorsun/ Bizi mahzun ediyorsun/ Bir yıl ecri sevabından/ Bizi mahrum ediyorsun. Elvida ya, elvida ya/ Şehru Remezan, elvida!// [bo örnekler Boztorgay'dan alıngandır]. Bazı köylerde, bazı Müslüman toplulıklarında Ramazan aylarında, yokarda kösterĭlgen taa köp dinî nitelĭklĭ cırlardan başka laik karekterlĭ, Sarı Eşkĭ, Ey Şuwal, Şiyıldamay cırları da aytılır edĭ. Ne yazık ke şĭmdĭ bo güzel alışkanlıklarımız unıtılmaktadır… Başka yazımızda bo unıtılmaknın sebler ĭ ne dair yazacakmız! Nevzat YUSUF SARIGÖL 3 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 KÖSTEL KÖYĬN CEMAATI CANI CAMĬGE KAWUŞTI Ramazan ayına üş kün kalganda, Köstel köyĭnde canı yapılgan camĭ ibadetke aşılış törenĭme dini kızmetke kĭrdĭ. Aşılış törenĭ Romanya Müftülĭgĭ tarafından tertĭplendĭ. Törenge katılgan önemlĭ kurumların yönetĭcĭlerĭ arasında RMTTDB başkanı müh. Gelil Eserghep, milletvekilĭ av. Varol Amet, T.C.Köstencĭ Başkonsolosı, Füsun Aramaz, RMTTDB bĭrĭncĭ başkan yardımcısı, müh. Samir Menan, Romanya Devletĭn Azınlıklar Departamentĭn, sekreter müavinĭ, Dr. Aledin Amet, Köstencĭ vali yardımcısı, İucsel Selamet, TİAD başkanı, Zeki Üysal, eskĭ başkanı, Haci Vural, Köstel Belediye başkanı, Nicolae Anghel ve RMTTDB Köstel şube başkanı, Metin Şeiykislam, sponsorlar ve köp sayıda dindaşlar katıldı. Romanya Müftüsĭ, Iusuf Murrat yapkan aşılış konuşmasında “Mübarek künlerde, aşılış yapkan camĭmĭz ekĭ senede tamalandı. Romanya Devletĭne, Köstel köyĭn Belediye başkanına, yerel meclis üyelerĭne, Türk ĭş adamlarına katkıları man yapılgandır, katkıları üşĭn onlarga teşekürler etemen” dedĭ. Törenge katılgan RMTTDB başkanı müh. Gelil Eserghep şo sözlernĭ ayttı:“Mende o kadar güzel sözlerden soñra sĭzlerge ne aytayım dep tüşündĭm, ama candan, cürekten kuwanaman çünkĭ sĭzde de, Köstel'de, güzel bĭr bina yasaldı. Allah kĭsmet etĭp kördĭnĭz. Bo kazak yerlerde de bĭzĭm bĭr şiymĭz yok. Bĭzĭm kartbabaların kartbabalarıda, bo cerlerge kelgenlerĭ üşĭn bĭzde mĭnda kaldık em de kördĭnĭz, kaydiy arüw tĭlĭmĭzĭn konışamız, dinĭmĭznĭ tutamız, emde Allah kĭsmet etse, mında Dobroca'ga kelgen soyları bĭzge katılalar. Ne üşĭn? Bĭleler ke bĭz ep onday ettĭk, bo memleketlerde bĭrlĭk kaldık. Allah kĭsmet etse pĭtĭriyĭk bütĭn kawgaların, bütĭn şiylernĭ. Oraza ayıda kelecek. Şĭmdĭden, epĭnĭzge oraza kayırlı bolsın tutkan soylarına, tutmagan soylarıda b ĭ raz dinge de tüşünsĭnler bo künler. Taa ne aytayım sĭzge, bo binanı körgen sonra kuwanaman, körgen sonrada sĭznĭ tuşune men ke, mında Köstel de, bo Tatar cemaatı, Müslüman cemaatı bĭr kaş yüz sene taa kalacaktır bonday etĭp. Saw bolınız epĭnĭz”, başkanımız dedĭ, ve teşekkürlerĭn sunmak man barabar sayın T.C.Köstencĭ Başkonsolosı, Füsun Aramaz, hanımefendĭge bĭr top şeşek takdim ettĭ. Köstel Belediye başkanı Nicolae Anghel camĭ yapılışına maddi destek bergenlerge şükranların sundı. Önemlĭ katkılar da tabılgan, RMTTDB eskĭ milletvekĭlĭ Aledin Amet ve eskĭ TIAD başkanı Haci Vural beylerge Köstel köyĭn “Onur Vatandaşı” unvanı takdim etĭldĭ. Aledin Amet bey'ge unvan bĭr ay ewel berĭldĭ, o zaman Köstel köyĭ ve Türkiye'den Subaşı köyĭ kardaşlık ĭş bĭrlĭgĭ imzaladı. Haci bey'ge camĭ aşılışında takdim etĭldĭ. Bo münasebetmen Haci Vural bey konuşmasın anlamlı sözlerĭ men başladı “Bügĭn hayatımıñ eñ güzel künlerĭn yaşayman ve sĭz men bĭr arada bolganım üşĭn ayırı bĭr güzellĭktĭr, em de Dobruca bölgesĭn eñ güzel camĭsĭn aşılışın yapamız” dedĭ. T.C.Köstencĭ Başkonsolosı, Füsun Aramaz aşılış konışmasında, soydaşlar ve ĭş adamları bĭr bütünler, aynı zamanda onların Dobroca bölgesĭndekĭ ĭş bĭrlĭklerĭ bütün herkezge örnektĭr, dep ifade ettĭ. Romanya Devletĭ, Köstel köyĭn belediyesi ve yerel meclisĭ, Türk ĭş adamların katkılarıman, Köstel köyĭn cemaatı canı camĭge kawuşkandır. Canı camĭ inşaatı ekĭ sene ewel başlagandır. Aşılışıñ artından üyle namazı kılındı ve Kur'an Kerim okıldı. Artından Müftülĭk, maddiy katkıları üşĭn kurumlarga, bĭrer plaket sundı. Ghiulşen İSMAİL İUSUF 4 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 ALİ OSMAN BEKMAMBET EFENDĬNĬÑ HAYATI KELECEK NESİLLERGE ÖRNEK 9 Temmuz tarihĭnde 101 yaşında, Allah'nıñ rahmetĭne kawuşkan, Ali Osman Bekmambet efendĭnĭñ hayatı 1001 gecenıñ masallarınday bĭr masal. 10 Mayıs 1912 senesĭnde Omurşa köyĭnde dűnyaga kelgen, nenesĭ Nuriye, babası Osman, Kartbabaları Kırım'da Közlevge yakın, Kalaş köyĭnden, Akyar savaşından sonra Omurşa köyĭne yerleşeler. Nenesĭ Nuriye Romanya'da tuwgan, nenesĭnĭñ babası Seitasan, onıñ da babası Kurtseit acı 110 yaş yaşagan. 1926 Senes ĭ nde köy okulın p ĭ t ĭ rgenden sonra, babası Mecidiye Seminarına yazdıra. Seminarda Milli şairımız Mehmet Niyazi'nıñ talebesĭ bolgandır. 1930 Senesĭnde, dörtĭncĭ sınıf ta ekende Müstecep Ulkusal'nıñ bek kĭymetlĭ “Emel” mecmuası seminarga ketĭrĭle. Bo mecmuanı okıp Kırım kakkında köpten köp bĭlgĭler üyrene. Mecidiye Seminarında talebe bolgan seneler ĭ nden başlap, kültürel faaliyetler tertĭpliy ve arkadaşları man barabar Ca şlar teşkilat ĭ n k u r a l a r. B a y r a m l a r d a musamereler tertĭplep, toylarda caşlar kazangan “tokız”nı satıp, toplangan paralar man camĭnĭñ cerĭne takta töşeteler, mezarlıkka takta perde saldıralar. Er sene 23 Şubat'ta cemaatın toplap, Numan Çelebi Cihan'nı anma törenĭn tertĭpliyler. 1935 senesĭnde, Mecidiye'de Milli şairımız Mehmet Niyazi'nıñ anıtın aşılış torenĭne kart, caş katılalar. Müstecep Ulkusal'nı tanıgan sonra, bĭrlĭk, merhamet, bagışlamak, yardımlaşmak, dostlık ve kardeşlĭk colında, tĭlde, fikir de, ĭşte bĭrlĭk bolıp aruw şalısmalar tertĭpliyler. 1940 Senes ĭ nde Müstecep Ulkusal Türkiye'ge ketkenden sonra, onıñ yerĭn tutacak onĭn yoklıgın kapatacak milli duygılı, tecrübelĭ, şalışkan bĭr kĭşĭ ayırmk kerek bola. Bo kĭşĭ de, Necĭp H. Fazıl bola ve kırımcılık hareketĭ başlay. 1942 Senesĭnde başlap, 1944 senesĭnĭñ augustos ayına kadar Kırım'dan kelgen soydaşlarımız kasabalarga, köylerge yerleştĭrĭle, onlarnıñ ĭşlerĭn, dertlerĭn sarlemek üşĭn kurulgan komitette Ali Osman Bekmambet efendĭ de tabıla. Tatarlık ve serbestlĭk üşĭn mücadele etken üşĭn bo kĭşĭlerge karşı cezalar başlay, Necĭp Hacı Fazıl 1948 senesĭnde öldĭrĭle, Ali Osman Bekmambet efendĭ ve arkadaşları da saklanıp, üyden kaşıp, gĭzlĭ bĭr hayat yaşamaga mecbur bolalar. Eñ sonında tutuklanalar ve mapĭske atılalar. Ali Osman Bekmambet tamam 12 sene Köstencĭ, Bükreş, Capul-Midia, Aiud, Baia-Sprie, Gherla, Cavnic kasabalarında mapĭs yasay. 1949-1952 Senelerĭ arasında saklanıp kaşıp cüre, 12 sene de mapĭs yasay, tamam 15 sene ailesĭnden uzak kala. Sabırlı, namuslı, saygılı eşĭ, Piraye anay bo 15 senenĭ katıp geşĭrgenĭn özĭ bĭle. Bĭr yaktan keşĭnmek zorlıgı, ballarnı okıtmak, başka yaktan ise korkı ĭşĭnde yaşamak. Babaları mapĭske ketkende Erkin 5 yaşında, Űlkü 3 yaşında, Yilmaz'da 10 aylık. 1964 Senesĭnde kurtuluş emĭrĭ kelĭp ailesĭne kawışkanda balların tanımay. 10 aylık Yilmaz, 16 yaşına kelgen. Mapĭs zindanından kurtulgan sonra Asanşı'da hamallık ĭşlerĭ ete, Bogaz köyĭnde depo ĭşcĭsĭ gibĭ şalışa. 1993-1996 Senelerĭnde “Kırım'ga yardım” kampanyasın başlay. Dobroca'da yaşagan tatarlardan para toplap, samimi cüreg ĭ men bo paralarnı Kırım'dakı soydaşlarımızga yetĭştĭre 1969 senes ĭ nde Ali Osman Bekmambet efendĭ'ge acılık te kĭsmet et ve 1986 senesĭnde Köstencĭ'ge yerleşeler. 2012 senes ĭ nde 100 yaşın totırgan münasebetĭ men R.M.T.T.D.B. kutlama törenĭn tertĭpledĭ. Ailesĭ, yakınları, dost-arkadaşları onıñ yanında tabıldılar, Űylengenlerĭn 70-ncĭ yildönĭmĭn de kutladılar. 2004 senesĭnde RMTTDB yardımı man, Ali Osman Bekmambet efendĭ “Keşken künler” adlı kitabın da şıgargandır. Bo kitapta tüm hayatın añlata va aynı zamanda örf- adetlerĭmĭzge dair bĭlgĭler de bere. Vatan, millet, ailesĭ üşĭn, deren tüşünceler men, yorılmadan 101 yaşına kadar şalışkan, yazgan, faaliyetlerge katılgan, Ali Osman Bekmambet efendĭ kelecek nesĭllerge bĭr örnektĭr. Ölgeşĭ kadar cüregĭnde Vatan asretĭ, Vatan süygĭsĭ sönmegen bĭr ateş bolıp candı. 29 Mart 2008 tarihĭnde, eskĭ milletvekilĭmĭz Aledin Amet beyĭn teklifĭ men, Murfatlar (Nurbat) Belediyesĭ tarafından Murfatlar kasabasınıñ fahri vatandaşı belgesĭn kabul etkendĭr. Yapkan sawaplar man, temĭz cüregĭ ve samimi duyguları man, Ali Osman Bekmambet efend ĭ mutlakka cennetke k ĭ rgend ĭ r, çünk ĭ Ramazan ayında cennem kapıları kapalır, cennet kapıları aşılır. Catkan yerĭ cennet, kabırı genĭş bolsın, nurga tolsın. Bütĭn tatar halkına, ailesĭne, saygılı ve sabırlı eşĭ Piraye anayga, ballarına ve yakınlarına başsawlıgı aytamız! Neriman İBRAİM 5 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 FİZİSİYEN MUSA GEAVİT'NĬÑ ANIMA TÖRENĬ Romanya Müslüman Tatar Türklerĭ Demokrat Bĭrlĭgĭ'nĭñ Köstencĭ Şubesĭ, Academisiyen Musa Geavit'n ĭ ñ öl ĭ m ĭ n 3. yıldönümĭ münasebetĭmen 5 Temmuz 2013 tarihĭnde Tatar Bĭrlĭgĭn merkezĭnde bĭr tören tertĭpledĭ. RMTTDB'n ĭ ñ Köstenc ĭ Şubes ĭ B ĭ rl ĭ g ĭ başkanı Elvis İsmail, Milletvekĭlĭ Varol Amet, Spor ve Caşlar Komisyon başkanı Aydın Ablez'ın konuşmaları man başlagan tören, Romanya'nıñ Azerbaycan ve Türkmenistan’da eskĭ büyükelçĭsĭ prof. dr. Tasin Gemil men Köstencĭ Ovidius Üniversitesĭ'n eskĭ rektörĭ prof. dr. Victor Ciupina beylerĭn sunumları man devam ettĭ. Artından, merhum Musa Geavit'ın ulı Faruk babası'nıñ hayatı ve şalışmalarını tanıttı. Tatar Bĭrlĭgĭn merkezĭndekĭ faaliyet, bazı m ĭ sap ĭ rler ĭ n konuşmaları man tamamlandı. Soñra, bütĭn katılımcılar Palazu Mare maalles ĭ ndek ĭ mezarlıkta tabılgan Musa Geavit'nıñ kabırın ziyaret ettĭler ve onda maalle imamı Erdal Memet dua okıdı. Artından, Cuma namazı kılındı ve soñra Mewlid Şerif okıldı. Etnik Ĭ l ĭ şk ĭ ler Departmanında Dewlet Sekreter Yardımcısı Aledin Amet, RMTTDB'nĭñ başkan yardımcısı Birol İbadula, Köstencĭ Şubesĭ başkan yardımcısı Erol Menadil, Bükreş Şubesĭ başkanı dr. Metkure Gafar, “İSMAİL GASPIRALI” Caşlar Teşkilatı Başkanı Dincer Geafer, eskĭ başkanlardan Faruk Memet, Şaganai Nusfet, Hacimemet Kemaledin beylerden başka merhum Musa Geavit'ın tuganları da bo faaliyette tabıldılar. Erol MENADİL COMEMORAREA FIZICIANULUI DE RENUME MONDIALĂ MUSA GEAVIT Vineri 5 Iulie 2013, începând cu orele 11.00, Uniunea Democrată a Tătarilor TurcoMusulmani din România Filiala Constana l-a comemorat pe fizicianul de renume mondială Musa Geavit, de a cărui trecere în nefiină au trecut trei ani. Ac iunea a debutat cu me sajele președintelui filialei Ca a UDTTMR av. Elvis Ismail, deputatului Varol Amet și ale șefului Comisiei Tineret și Sport Aidân Ablez, urmate de discursurile prof. univ.dr. Tasin Gemil, fost ambasador al României în Azerbaidjan și Turmenistan și a prof. univ. dr. Victor Ciupină, respectiv prezentarea vieii și activităii lui Musa Geavit de către fiul acestuia Faruc Musa. După care a fost vizitat mormântul lui Musa Geavit de la cimitirul din Palazu Mare și s-a desfășurat un ceremonial religios Mewlid Șerif. La aciune au fost prezeni și subsecretarul de stat în cadrul DRI Aledin Amet, vicepreș. UDTTMR Birol Ibadula, vicepreș. Filialei Cta a UDTTMR Erol Menadil, preș. Filiala București Metkure Gafar, preș. Organizatia de Tineret “İSMAİL GASPIRALI” Dincer Geafer, prof. Faruc Memet, Șaganai Nusfet, Hagi-Memet Chemaledin, ali membrii ai UDTTMR și rude ale lui Musa Geavit. Erol MENADIL 6 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 MUSA GEAVIT S-a născut în data de 23 decembrie 1931 în satul Palazu-Mare, comuna Ovidiu. Părinţii – tatăl Velula Musa Şefket, absolvent al Seminarului musulman din Medgidia, hatip la Corbu şi Palazu Mare. Mama Septar Sabrie, provenită dintr-o familie de proprietari de pământuri din Azaplar (Tătaru). S-au căsătorit în 1931. Pasiunea pentru fizică a venit de la participările la conferinţele de energie atomică ale prof. Horia Hulubei. – Musa Geavit s-a remarcat o dată ce a fost admis la Colegiul “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, el fiind al doilea din aceea serie după Kenan Raşid. – Prima surpriză a venit atunci când Musa Geavit căştigă Olimpiada de matematică pe judeţul Constanţa.Toţi colegii din clasa a XI-a au intrat la facultate, 3 dintre ei devenind mai târziu academicieni (Petre Frangopol, Eugen Ivanov și Musa Geavit). – În 1951 este admis la Facultatea de matematică şi fizică, Universitatea “İ.C.Parhon” din Bucureşti. În timpul facultăţii Musa Geavit se însoară cu Marcelia. – În 1955 Musa Geavit a absolvit facultatea şi a fost repartizat împreună cu soţia la “İnstitutul de Fizică Atomică” de la Măgurele. – În 1956, la laboratorul condus de A. Gelberg, colectivul condus de George Comşa, Musa Geavit, tănâr cercetător concepe Pompa de Vid ultra-înalt 10 10 torr, practic vid cosmic. De asemenea, el concepe şi Joja de măsurare a unor presiuni atât de mici. – în 1956 s-a născut fiul lui Musa Geavit Faruc Musa – în 1967, Musa Geavit susţine teza de doctorat sub îndrumarea Academicianului Eugen Bădărău. – în 1969, Musa Geavit devine Şef al laboratorului “Plasmă de temperatură joasă” platforma Măgurele. – între 1972-1973 - pleacă în stagiu de lucru la Universitatea Texas, Dallas. Aici are prima idee asupra “Efectului M”, descoperit mai târziu. – cunoscând limbile străine: engleză, franceză, rusă și având ca domeniu de activitate Cercetare aplicată în fizica plasmei, a lucrat la İnstitutul Naţional de fizică a Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei - Măgurele, urcând ierarhic de la cercetător ştiinţific la șef de sector de cercetare, cercetător principal gr. I; – în 1990 - meritele au început să-i fie recunoscute pe deplin; – în 1992 - devine șef laborator Plasmă de Temperatură joasă; – 1997-1998 - devine director General İnstitutul de Fizică Atomică – 2001 - s-a pensionat dar şi-a continuat activitatea la İnstitut pentru o bună perioadă; – 1980-2003 - s-a implicat în activitatea didactică – profesor asociat la Facultatea de fizică, Universitatea Bucureşti, Universitatea Osmangazi din Eskişehir-Turcia; – 1989-2010 - profesor asociat la Universitatea Ovidius Constanţa (realizează laboratorul de plasmă) cu prof. Vlădoi Rodica și prof. univ. dr. Victor Ciupină- rectorul universităii. – 30 Aprilie 2009 – devine membru corespondent al Academiei Române. Bilanţul activităţii lui Musa Geavit – Vidul Ultra- înalt (Pompa Comşa-Musa); – Conversia Energiei Termice în Electrică ' – Laser şi Aparate cu Radiaţii; – Display cu Plasmă Cinescopie - Bucureşti; – Tehnologii de Depuneri în Plasmă (TVA) – Efectul “M” – Peste 500 lucrări ştiinţifice; – 130 lucrări cotate (İSİ); – 27 de brevete de invenţie. În decursul timpului, s-au obţinut 27 brevete cu autor Musa Geavit, două rezultate notabile “Arcul termionic în vid” (TVA) și în 1985 - Efectul M. Imediat după decesul tatălui meu, la “Institutul Naional pentru Fizică Laserilor, Plasmei și Radiaiei” aflat pe platforma Măgurele, lângă București, pavilionul cu laboratoare a fost denumit “Pavilion Musa Geavit”. La Universitatea “Ovidius” din Constana, laboratorul de fizică plasmei pe care l-a pus la punct tatăl meu a fost denumit “Laborator Musa Geavit”. Date furnizate de fiul fizicianului Geavit MUSA, Faruc MUSA 7 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 ADETLERĬMĬZ (92) DOBROCA TATARLARININ ÖRF-ADETLERĬNDE TABİATÜSTĬ YARATIKLAR. [II] (Geșken sayınıñ devamı) Bĭzĭm Romanya Tatarlarının mitolociyasında, örf-adetlerĭnde köp iyeler bardır: 3. Kıyış Ayak, Ters Ayak.Romanya Tatarlarının mitolojisĭ, masallarında sık körĭngen yaman niyetlĭ tabiatüstĭ bĭr yaratıktır. Naci Önal, [Önal 1998: 52] Kayış Ayak dep yaza, normal bĭr baskı hatasıdır. Kayış değil Kıyış bolması kerek, zatten bıraz aşada “eğri bacaklı” dep öz-özĭn tüzete. Kırımtatar Lehçesĭnde kıyış, eğri anlamına kele. [Bo mesele üşün bak: Karahan 2012, c.2, s.301]. Kıyış Ayak gecenĭn karanlıgından yararlanıp atlarnı bütün gece şapkan sora, tan atmadan burın atnı ketĭrĭp damda otlıktakı yerĭne baylar. Bo yaratıkka Ters Ayak'dep aytıla; çünkü o ayakkabların ters kiye, aldın artka karatıp. Bonday etĭp kiyĭlgende ayak ĭzlerĭ, onın ketken yönĭn tam tersĭn köstere, sebebĭ onı takip etkenlerĭn yanlış colga salıp özĭn taptırmamak. Yaman niyetlĭ, kĭşĭlerge, atlarga musallat bolıp belâ ketĭre. 4. Col İyesĭ. Bozkırda yaşagan bĭr halk üşün colın bĭlmek, colın tapmak bek önemlĭdĭr. O uçsuz, bucaksız bozkırda, karangı gecelerde, colın şaşırmadan, adaşmadan baracak yer ĭ ne vaktĭnde yetĭşmek sawaşın yarısın kazanmak anlamına kele. Collarnı tarif etkende yönlerge [Romencesĭ, puncte cardinale] köre bĭlgĭler berĭle. Doğu(Dogı), Çığış, Şığış, Künçığış, Gündoğusu, Küntuwar. [Rom. Răsărit, Est.]; Batı(Batu), Batış, Künbatış, Künbayış, Günbatısı, Künbatar. [Rom. Apus, Vest]; Küzey (Kuzay), Tündük, Tönyek, Güntündük, Tüney, Sırt. [Rom. Miaz ănoapte, Nord]. Güney (Küney), Tüştük, Güntüştük, Tüşey, Kıbla. [Rom. Miazăzi, Sud]. O zamanlarda cayaw-calpı uzın collarga şıkmak tehlikelĭ bola edĭ, bo sebepten colga ketkenlerge kurban adap soyar edĭler. Köp col cürĭşten, otırıp dĭnlengen sora: Awırlıgım bo yerlerde kalsın, dep colına dewam eterler. Şĭmdĭ Dobruca Tatarlarında colga ketkenĭn artından su tögĭle: “Colın oğırlı bolsın, suday agıp ket.”dep. Sadaka da berĭle. Berĭlgen sadakaga üş kere tükĭrĭlĭr, yada başın üstĭnde üş kere aylandırılır. Col hakkında Kaşgarlı'nın DLT'de [1986] güzel örnekler köremĭz: neçe munduz erse eş edhgü, neçe egri erse yol edhgü [=ne kadar ahmak olsa eş, akadaş arü, ne kadar kıyış bolsa col arüdĭr. [1986, s.458/14]; ol yol azdı[=o colın şasırdı, adaştı[1986, s.173/11]. Col İyesĭ, col tepkenlerge yardımcı yada engel bola. Arü niyetlĭ kĭşĭlerge dogrı colnı kösterĭp, yetĭşmek ĭstedĭgĭ yerge saw-selĭm bararlar; yaman niyetlĭlerge türlĭ davranışlar man onlarnı şaşırtıp adaştırır, terslerĭn döndĭrĭp, baracak yerlerĭne vaktĭnde yetĭşemezler ve köpten-köp eziyetten sora gerĭ kaytarlar.. Col (Yol) hakkında Türk halklarının zengĭn atasözlerĭnden bĭrkaş örnek beriyĭk: Yola çıksan yoldaşın olsun.[Türkiye Türkçesi], Jolga şıksan joldasındı saylap al.[Kazak T.], Evvel yoldaş sonra yol. [Küzey Azerbaycan T.], Colgo çıksan colooçundu şaylap al.[Kırgız T.], Yulga çıksan yoldaşın üzinden yahşı bulsın. [Tatar T.], Yola çıksan yodaşını düzelt. [Türkmen T.]. Yolcu yolunda gerek.[Türkiye Türkçesi], Yol eri yolda yaraşur.[ Oğuz T.], Yolcuya yol yakışır. [Gagauz T.], Colavşıga col kespe. [Kazak T.], Colavşı colda kerek. [Karakalpak T.], Yolavçu yoda yahşı. [ Kumuk T.], Yol kişisi yolda yahşi. [Özbek T.], Yolji yoluna yaraşıy. [Urumlu (Urum) T.], Ayan argıhı taptır. [Yakut (Saha) Lehçesi.]. Dobroca folkorınından örnekler beriyĭk: Coldakı bal ĭşer, üydekĭ zeher ĭşer. Coldan tapsan bĭle, sayıp al. Colga şıksan atından, toyga barsan apakayından tönĭlĭrsĭn. Colın bĭlgen kerwanga katılmaz. Colın şaşırganga it sesĭ bülbül sesĭnden taa hoş kelĭr. Coraw colga mĭnsetĭr. Yokarda berĭlgen örnekler colnın ne kadar önemlĭ bolganın köstere. 5. Tarla, Egĭnler İyesĭ, Tarla Bekşĭsĭ. Tatar, Türk, Altay halklarında bo tabiatüstĭ yaratıklarga rastlaymız. Bazı yerlerde İye yerĭne Bekşĭsĭ sözĭ kullanılganın köremĭz. Bo arü niyetlĭ, tarladakı egĭnlernĭ ateşten, kırsızlardan, sellerden korıy. Uzın, agargan şaşlĭ kart bĭr apakayday bolıp körĭne. Uruk denĭlgen bĭr teregĭn kobasında yaşay. [Karakurt 2012 ] Uruk sözĭ, Romen aile adlarında kullanılıp kelgen ĭ n b ĭ lem ĭ z. Şabdar İyesĭ, Arpa İyesĭ, Kızılşa İyesĭ, Cılap İyesĭ, Ot İyesĭ, ve tarla ĭ şler ĭ nde kullanılgan aletler: tırmık, yaba, kürek, armantaş, dügen, kazma, senek İyelerĭ de bola. Tarla İyesĭ egĭnlernĭ awnap taptay, şiney; bonday yerlernĭ körgende kĭşĭler dua okıp üfĭreler. Kıdırlez'de babam man egĭnlernĭ körmege ketkende Kıdır Nebi'nĭn, Tarla İyesĭ'nĭn ayak ĭzlerĭn, tapların köp kere karaganmandır ve bazı seferlerĭ de körgenmendĭr. Egĭnler şalınganda bĭr demetlĭk te Tarla İyesĭne taşlana, onın hakkı dep. [devamı kelecek sayımızda] Saylangan Bibliyografya: Yard. Doç. Dr. Çulpan ZARİPOVA ÇETİN, Tatar Türklerinde Mitolojik Varlıklarla İlgili Mitler ve İnanışlar. BİlİG, Sayı: 43, Güz 07, 2007; Mehmet Naci ÖNAL, Romanya Dobruca Türkleri, Ankara, 1998; Nevzat Yusuf SARIGÖL, İnsan Kewdesĭne Baylı İnanışlar ve Adetler, Karadenĭz, Yıl: XXIII, Sayı: 235/13, Aralık 2012, s.1o-11; Deniz KARAKURT, Türk Söylence Sözlüğü (Açıklamalı Ansiklopedik Mitoloji Sözlüğü), 2011; Mahmud KAŞGARLI, Divanü Lugatit-Türk, c. III, s. 385/23; Özkul ÇOBANOGLU, Türk Dünyası Ortak Atasözleri Sözlüğü, Atatürk Kültür Merkezi Başkanlığı Yayınları, Ankara, 2004; Ayşe DUVARCI, Türklerde Tabiatüstü Varlıklar, BILIG, Sayı 32, kış/2005, s. 125-144. Nevzat YUSUF SARIGÖL 8 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 DOBROCA TATAR ADETLERĬ IV. CAŞLIK ADETLERĬ B ĭ zlerde, Tatar halk konışmamızda, caşlık kelĭmesĭ yaş'nı ifade etmez. Taa köp üylĭ bolmagan insanlarga “caş” dep aytamız. Demekkĭ, 3035 yaşına kadar bütĭn ü y l e n m e g e n erkeklerĭmĭz caş dep sayılır, caş'tır. Taa s o ñ r a k ı l a r “kırcıman”(1) sayılır. 15 yaşını toldırganlar delĭkanlılar caşlar arasında cer alır, turlı caşların toplantılarına katılmaga hak kazanır. Oñlar, kündüzlerĭ “kalaw”da, “talaka”da, “cıyın” da, akşamlarıda “pencere”de caş kızlarman konışmalar yasabılırler, yasarlar. “ Talaka” toplantısı ekseriyet men (10) akşam saatlerĭnde yapılır. Şarkılar, oyunlar, tapmaşalar, hikâyeler men renklendĭrĭlĭr talaka. Ewelden, bo toplantılarga eskĭ hikâyelernĭ ve türkülernĭ, folklorımıza sahip bolgan, bĭlgen, kart şahıslar şakırılır. Bo katılgan kĭşĭlerĭn hayat tecrübelerĭ'de balaban. O sebepten “awzı kıyış bolsa da bay konışa”derler. Folklorımız insan hayatının temsilcĭsĭ, kımlıgımızın köstergen, tarihimĭzĭn belgesĭ bolarak, tüm olaylar'nı yansıta. Meselâ: ”Su Anası” efsanesĭ, “Yazga şıksam....”, “Men anamın b ĭ r kızı ed ĭ m.....”, “Anadan oksız kalgaman...”vs. yırlar (türküler) boga bĭr misaldır. Bazı türkülerĭmĭz Dobroca Tatarların yaşagan ekĭ balaban muhaceret (11) faciası duygusal bĭr şekĭlde yansıtta. Meselâ: ”Aytar da cılarman” ”Karadeñĭz col bersede” ”Ketecekmen can döstĭm” ”Şo vapornıñ dumanı”. B ĭ z ĭ m Romanya Tatarlar'nıñ yaşagan 2 muhaceretĭ: - bĭrĭncĭsĭ Ana Vatan, Kırım'dan Dobroca'ga; - ekĭncĭsĭ, 1914 – 1941 senelerĭ arasında Dobroca'dan Türkiye'ge bolgan muhacerettĭr. Talakarda, Soviyetler Bĭrlĭgĭnde ketĭrĭlgen, yaşagan Tatarlar'nında türkülerĭ cer alır. Meselâ: “Edĭl türküsü” (Volga), eskĭ devĭrlerge ait “12 ördek” (Tataristan'da “Ay bülbülüm” adıman tanılır), “Awdarıl Şatır”, “Kok kegerşın bolayım”, bĭr kısmı'da “Yavrum'da Salgır'nın boyu”, “Parahod kelır yanaşır”, “Akyar türküsü” canıdırlar. Bo türküler bĭr tesadüf neticesĭnde Dobroca'da cayılgan bolması'da muhtemeldĭr (12). Bo'lar ya eskĭden, ya da bek yakın zamanlarda kelgen, ya da karşılıklı ziyaretler manasıman (13), ya da 2-ncĭ Dünya Savaşı arasında yıllarda mında tabılgan askerler ya da Dobroca'da geşmĭş – kalgan kimseler tarafından ketırılgendır. Talakalarda bır özellĭk bardır, oda tapmaşalar, atalar sözĭ ve Nasrettin Hoca hikâyelerĭ anlatılır. Keza (14) aytımlar (15), hikmetler (16) ve güzel laplar aytılır. Örnek: “Tem tem şıbar, tem şıbar, (17) Tebĭngen attan ter şıgar. Ak pamıktan böz (bez) şıgar, Akıllıdan söz şıgar, Akılsızdan baş teşĭlĭp köz şıgar”. Talaka toplantısında cemaatke aşaytlık ve ĭşkĭ ikram etĭlmez, bazı bazı sigara ve çay, kahve, su ikramı adet halını almıştır. Ewwelden, kız ve erkekler aynı oda ĭşĭnde, fakat ayrı gruplar halınde şalışa edĭler, künĭmĭzde bo yasaklangandır. 1. Kalaw Caş kızlarman delĭkanlılar tatil künlerĭnde, cuma künlerĭnde bĭrbĭrlerĭn körmege ve konışmalarına fırsat bergen kalaw eskĭ bĭr adettĭr. Kızlar, ĭşlerĭnden bĭrĭnĭ üylerĭnĭñ bahşesĭnde toplanır. Bahşe yüksek duvarlar man şevrĭlĭredĭ. Bo onay k ırsızlarga karşı ve tıştan ne bolganın körĭnmemesĭ üşĭn. Bo yüksek duwarlar, şark(2) milletlerde bĭr gelenek. Bahşada, kızlar özlerĭ aralarında yülege kadar eglenĭr edĭler. Eskĭden dans'ta eter edĭler. Bo ga “horan tepmek” aytılatan edĭ. Hocalar bo turlı horan tepmek'nĭ, Peygamberĭmĭzĭn başını tepmek hareketĭne denk bĭr yawur adetĭ sayarak menettĭler, karşı turdılar (3). Ama “horan tepmek” tabırı (4) bek köp Tatar yırında (cırında) (5) mevcuttur. Meselâ: “Üy artında kızlar horan tebeler Oynaşalar, şakıldaşıp kuleler Tınış tınış kalav baylap karaylar Uşkan kuştan kıymasların (6) soraylar” Üyle malınde, ya üyleden soñra, delikanlılar grup grup en aruw kıyımlıklerĭn men körĭnmek üşĭn, şalımlı, gururlı, kurumlı b ĭ r havaman sokaknı dolaşmaga başlarlar, kızlar bo sırada, sekĭrĭp duvarın üstĭnden nazlanıp, kaşamak nazarlarman (7) olarga karar etĭlĭr. Kolarında tabılgan mendĭler men süygen caşlarga delikanlıga işaret eterler. Caşlar turır, olarnı selamlar, şaka (lâtife) eterler betlerĭnnĭ kostermelerĭn ĭ sterler. Soñra karşılıklı konışmalar başlar. Konışmalarında semboller ve ustı kapalı işaretler (imalar) alırlar. Kızlar ve erkekler bĭrbĭrlerĭne şaka “mıskıl” yapar ya da darbımesel (atalar sözĭ), “aytım”, “takmak” aytarlar. Halk arasına cañı şıkmakta bolgan caş kızlar, delıkanlılarga tanıtılır, bonlar'da eglenmekten hoşlangan kızlarga koz kırpar, olarga, vakit kaybetmeden, arkadaşlık teklif eter. Bo adet, bugün de bazı köylerde körebĭlĭrmĭz. Ama, şĭmdĭlerde, bayram ve tatil künlerĭnde, köylerĭn merkez caddesĭnde ya da meydanında tabışılır ve beraber bĭrlĭkte zewklenĭlĭr. 1 - Kırcıman – mai în vârstă, bărbat matur 2 - Şark – doğu – oriental 3 - Men ettĭ karşı turdılar – a interzice, a împiedica 4 - Tabır – tălmăcire, interpretare 5 - Yırında(cırında) – catren specific folclorului tătar, melodie , cântec 6 - Kıymas – iubit, iubită 7 - Kaşamak nazarlarman – priviri şirete 8 - Bilhassa – în mod special 9 - Fahrî – voluntar 10 - Ekseriyet men – în majoritate 11 - Muhaceret – emigraţie 12 - Muhtemeldır – puţin probabil 13 - Manasıman – vasita, intermediere, mijlocire 14 - Keza – mai ales 15 - Aytımlar – zicale 16 - Hikmetler – raţiuni, pilde 17 - Şıbar – pistrui 2. Talaka Dobroca' Tatarları arasında bek önemĭ bar. Bĭr talaka'nıñ azĭrlenmesĭ üşĭn, 1 – 2 kün ewwel kaber berĭlĭr. Bo toplantıga bilhassa (8) caşlar katılır ve maksadı, bedava ve fahrĭ (9) bĭr şalışma ĭşĭnde tabılarak, acele yardımga ihtiyacı bolgan bĭrĭne yardım etmektedĭr. Meselâ bĭr kıznı ceyĭzĭnĭ hazırlamak, cun taramak ve bukmek, ya da mısırını uwalamak gibĭ Prof. univ. dr. Nuredin İBRAM 9 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 DOBRUCA KIRIM TATAR AĞZI SÖZLÜĞÜ'N YAZARI SAİM OSMAN KARAHAN BEY MEN KÖRĬŞME “ Dobruca Kırımtatar Ağzı Sözlüğü ” nĭ azĭrlegen Saim Osman Karahan bey geşken ayın soñında Romanya Müslüman Tatar Türklerĭ Demokrat Bĭrlĭgĭ'n binasın 25 Haziran 2013 künĭ ziyaret ettĭ. Kendĭsĭ, bo vesilemen Başkan müh. Gelil Eserghep bey men taa başka idarecĭler men körĭştĭ. Bo vesilemen de Karadeñĭz mecmuası'na bazı tüşüncelerĭn sundı. Sayın Saim Osman Karahan bey, başta özĭnĭznĭ tanıtınız. Bütün Dobruca Tatarlarınday başta özĭmĭznĭ yaşagan yerĭmĭz men, Dobruca Tatarı dep bĭldĭk ve epĭmĭzde bolganday, anamız Dobruca'nıñ bĭr köyĭnden, babamız başka bĭr köyĭnden. Men, Köstencĭ'nĭñ Koşu Maalesĭnde tuwdım. Babamlar, Köstel'de tuwgan ösken, nenem ise gene Mecidiye'ge yakındakı Taşpınar köyĭnden. Babam, zamanında medrese okıgan. Mehmet Niyazi'nĭñ, Lütfi Ömer ocaların ve daa başka ocaların talebesĭ, bolgan. Medresenĭ pĭtĭrgen soñra em ocalık, em ögretmenlĭk yapkan Köstel'de, Taşpınar'da ve Köstencĭ'de. Bo arada babam kardaşlarıman barabar anadan babadan kalma topraklarıda ĭşletĭp kelgenler. Köstencĭ'ge kelgen soñra, yani men Köstencĭ'de tuwıp, o zamanlar bĭr tek Cuza Voda sokakında Türk Mektebĭ bar edĭ. Oñda bütĭn Türk, Tatar, Arnavut, Çingene, bütĭn Müslüman balları oñda devam ete edĭ. O sıralar ilerlekĭ tahsilĭme tuşunup, yani lise saade Romence bolganı üşün 6ncĭ, 7-ncĭ sınıflarnı Koşu maalesĭnde Romen Mektebĭnde tamamladım. Pĭtĭrgen soñra Mircea cel Batran lisesĭn başladım. Lisede başarılı talebelerden bolganım üşün matematika ve fizika okımak üşün Bükreş'ke kettĭm ve üşünçü sınıfkaşık bek arüw okıp keldĭm, bursam da bar edĭ. Ama mideden rahatsızlandım ve o zaman bĭr sene kurska devam etalmadım. Soñra bĭr ĭşke kĭriyĭm dedĭm. Soñrakısı gerĭ kaytsam o sene menĭm üşün kayıp boldı. Barı dedĭm, soñra devam etmek üşün dep tüşündüm, o zamanda învatamant'ta bolgan bolsam “fără frecven ă” devam etebĭlecek edĭm. Fakat, Mecidiye rayonına bardım, evraklarnı bıraktım, bĭr apta soñra netiyce üşün kel dedĭ. Bardık, bütĭn yerler tolgan, boş yer yok dedĭler. Vakıt kaybetmeden çuwurdum Kara Omer'ge. Ondada gene bĭr apta sora kel dedĭler. Bĭr apta sora yerĭmĭz yok, dep onlarda yüzüme karşı ayttılar. Bek arüw dedĭm. Ondan soñra Port'ka kĭrecek boldım. Onda Romtrans, en arüw aylık bergen bĭrĭm edĭ, gemĭlerge mal berĭler, mal tüşürüle, bĭrde yabancılarman bĭr temasım bola. Onda bĭr ay çalıştık ve o yerden Export Lemn'de devam ettĭk. Onda bĭr sen, bĭr büşük sene çalıştık, ama dedĭm bonı erkez yapacak bĭr ĭş, ilersĭ üşün bĭr istikbalı yok, bare dedĭm gene bĭr sanatka ketĭyim dep SNC'ge bardım. Bonday, bonday, Scoala de calificare aşkanda men ya mecanıca, ya electricitate'ge kĭrmek ĭstiymen. Ya ayse, şĭmdĭ kurs yok, sen kal vopsitorie'ge alayık, sonra aşılgan da onda transfer bolarsın. Bek arüw dedĭm, başladık, ama bĭr sene, ekĭ sene bĭr türlĭ kurs özĭmĭzĭn calificare bolmadı. Sayın ocam, Türkiye'ge katıp köştĭnĭz? Türkiye'ge ketmege karar bergende sĭptĭ 5 Şubat 1963'te başurdım. Formular yok dedĭler. Ekĭ üş künde bĭr bardım, ep yok dep kaytardılar. 20 Şubat'ta barganda, ĭşerge kĭrĭp “formular” alıp şıktım. Toldırıp aketken sora beklemege başladım. Üş ayda bĭr kayta kayta Miliţie'ge şakırıldım. O sene Kıbrıs'ta uruşmalar başlagan edĭ. Türk-Yunan marebesĭ başlar dep endişe ete edĭm. Şaytĭp gene bĭrer üş aylık beklemeler geştĭ. Son şakırılmamda 25 Aralık man 4 Ocak 1964 arası on gün ĭşĭnde 40-50 tane adeverinţa, certificat'lar şıgarıp ketĭrmemnĭ ĭstedĭler. Mekteplerden, şalışkan yerlerĭmden, Sfat'tan, biblioteca'lardan, spaţiu locativ'den, sular idaresĭnden, elektrik idaresĭnden vb.. Arada Pazarlar bar, Anu nou bar. Babay ayrı, men ayrı, tatay ayrı cuwurdık, beş ĭş kününde epsĭn toplap berdĭm. SNC'den istifamnı da alıp berdĭm. “Bo ne, ketĭp ketmiycegĭn bellĭ tuwul ke, aprobare'nĭ algaşık 6 ay daa sürer. Bin ley yatır, 6 ay “fără cetăţenie” oturma taksası berĭp sonkı kararıñnı bĭldĭr, dedĭler. Tataylar yaz tatilĭnde üylenecek edĭler. Kıbrıs marebesĭ şıksa dep beklegĭm kelmedĭ. Toynı Mart tatilĭne aldılar… 29 Martta toy boldı, 2 Nisan 1964 günĭ colga şıktım. 3 Nisan 1964 künĭ Karaköy ĭskelesĭnde “Armenia” Rus vaporundan tüşĭp İstanbul'ga ayak bastım. İlk haftam İstanbul'da geştĭ. Fatih'te Sıtkı 10 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 enĭştemen Polis'ke barıp bĭr “muhacir kâğıdı” şıgardık. Üşüncü gün Koca Mustafa Paşa'ga Acĭmelek Alamlarga bardım. Ertesĭ gün deñĭz kenarın boylap Eminönü'ge bardım. Cemal abi 40 lira para bergen edĭ. Bĭr İstanbul planı, TürkçeFransızca, Fransızca-Türk sözlükler aldım, Minnetoğlu kitapevinden. Kitapçı bĭr misafĭrĭmen konuşup otıra edĭ. “Gördün mü, … bey, arkadaş Romanya'dan yeni gelmiş, hemen bu sözlükleri alıyor”dedi. İbrahim Minnetoğlu bir şair eken, sonra üyrendĭm. Bĭraz daa col cürüp Babiali caddesĭnde Müstecib Ulküsal'ın avukatlık bürosun ve Emelin idarehanesĭn taptım. Tanıştık, Şayzer cengelerĭn selâmĭn ayttım… Eminonü'ge, Galata köpĭrĭnĭn karşısına tora cürdĭm. Üyle bolgan edĭ. Yenĭcami'nĭñ aldı o zamanlar baraka ve tar sokaklarman tolı edĭ. 3x2 m.lik bĭr lokantaga kĭrdĭm. Kapını yanında bĭr acĭbaba kasada, törde bĭr oşak, ekĭ can duvarda ekĭ genĭşçe raf masa vazifesĭn köre. Mideme dokınmaz dep küpte pĭlaw aşaycak boldım. Şorba bar mı? dedĭm. Ĭşkembe bar, dedĭler. O ne ekenĭn bĭlmiymen, bĭr köriyĭm, dedĭm. Şömĭşnĭ daldırıp şapırttı. “A, karın çorbası imiş, yerim” dedĭm. … O arada acĭ beymen bĭraz konuştık, o soradı men ayttım. Toyıp turganfa paramnı ödiycek boldım. Almadı. “Afiyet olsun, sen bugün misafirim say kendini” dedĭ. Ĭşke kĭrĭp yerleşken sonra bĭzge ograsañ, o zaman alırman” dedĭ…. Bek duygulandım, öz kalkım ve milletĭm arasına kelgemen dep kuwandım. Bĭr ay soñra nenemnĭñ Refika tiyzesĭ'men Sıtkı enĭştenĭñ ulı Sadrettin menĭ Ankara'ga şakırttı. Bĭr fakultate arkadaşınıñ müdür bolgan Elektrik Kurumu – Hava Hatları proje hesapları kontrol şubesine ĭşke yerleştĭrdĭ. 8 Mayıs 1964 edĭ. İşyerindekĭ mühendisler matematigĭñ kuvetlĭ, Üniversite'ge ket, Elektrik Kurumundan saga burs şıgartırmız, dedĭler. Kasım 1964'te İstanbul'ga barıp Elektrotehnika'ga imtihan berdĭm, kazandım. Haziran 1965'te gene Ankara'dakı ĭşĭme kaytıp bardım. 1966 senesĭ seral Fransız filolojisine imtihan berĭp kĭrdĭm. 1970'te filolojiden mezun boldım. 1974'te üylenĭp 1975'te İstanbul'ğa yerleştĭm. Bĭr tekstil boya-apretaj fabrikasında muhasebecĭ gibĭ şalıştım. Ekĭ ulımız boldı (1975, 1979 doğumlı). Balabanı telecomunicaţie, kĭşkenesĭ automatică okudı. İstanbul'da şalışalar. Balaban ulum bĭrĭncĭ kızınıñ adın, bĭzĭm Tahsin İbrahim efendĭnĭ örnek alıp, Emel adın saldı. 1970'ten soñra Tatar filolojisi konularında öz öz ĭ me şalışmaga, 1975'te Müstecib Ülküsal büyügĭmĭznĭñ ve Emel Dergĭsĭnĭ azĭrlağanlarnıñ yakınında tabıldım. İstanbul Kırım Dernegĭ'nĭñ faaliyetlerĭne katıldım. Ülküsal, Tahsin İbrahim, Necip H. Fazıl kitapları Köstenc ĭ' de ve İstanbul'da basıldı. İsmail Ziyaeedin'nıñ eserlerĭ ekĭ cilt halĭnde Naci Cafer beymen barabar azırladık. Köstencĭ Dernegĭne 2004 senesĭ berĭldĭ. Alâ onun eserlerĭme önem bergen bĭr idare şıkmadı. Mehmet Vani'nĭ eserlerĭnĭn 1. ve 2. ciltleri başkan Yusuf Timuşin zamanında 2003 ve 2004 senesĭ basıldı. Üşüncü cildĭ, Hatıralar kitabı, bo 2012 senesĭne kadar, o da basılmadı. Sözlĭk çalışmalarım bek zametlĭ boldı. Üylenĭp, oturgan uynıñ bĭr odasın şalışma odası ettĭm. 30.000 den fazla kelime fişlerimnĭ kutularga tĭzdĭm. 1982 senesĭ üyĭmĭzge kelgen bĭr müsafĭrnĭñ 4-5 yaşında balası kaş kutu fişlerĭmnĭ parşa parşa cırtıp “kar cawa!” dep altıncı kattakı pencĭremĭzden tışarga atıp eglengen. 1999 İstanbul depremĭnde keşenĭñ bĭr malĭnde, raflar awdarılıp fiş kuturım tögĭlĭp karıştı. Ballarga bĭr bilgisayar aldık, olar mektepte ekende men de fişlerĭmnĭ bilgisayarga geş ĭ re ed ĭ m. Ballar akıl ber ĭ p turdı, başta kullanmasın üyren sonra yazarsın, dedĭler. Daktilo gibi kullanmaga devam ettĭm. Ekĭ kere bĭrkaş ay boyunca yazgan fişlerĭmnĭn tekstlerĭn bĭr yanlış tuş man sĭlĭp yok ettĭm. Tatarca Sözlük ve Naci Cafer efendĭnĭn türlü makalelerĭn kitabını 2008 senesĭ azırlap pĭtĭrecekte ise Bilgisayarım kırslandı. Ullarım menĭm bilgisayar kullanmakta acemĭlĭgĭmnĭ körĭp zaman zaman Sözlĭkten kopya şıgarıp alganlar. Onların yardımı man dört senege yakın bĭr zamanda Sözlĭknĭ bĭr daa cañıdan azırladım. Sonra da, 2012 senesĭnĭn başında Naci Cafer - “Kültürümüzün Meselelerĭ” kitabını bĭr daa azırladım. Bo kitapnıñ basılmasına Şefkati Abdurayim akam bek yardımcı boldı, Sayın Üniversite profesörü Ali Eden bey de sponsörlüğün yaptı. Yazık ke kitapnı Naci efendĭnĭñ özĭ körealmadı. Sözlükn ĭ ñ basılmasına bo ek ĭ saygılı efendĭler yardımcı bolacak edĭler. Köstence Tatar Dernegĭmĭznĭñ başkanları Varol Amet bey ve Gelil Esergep bey ve yardımcıları 100 yıldan berĭ ihtiyacı körülgen bonday bir kitapnı Dernekke vazife bolgan bir ĭş dep kördĭler, Dernek programına aldılar. Şĭmdĭ gerçekleştĭrdĭler. Özlerĭne sonsız minnettarman. Hep ĭ m ĭ zge bo Sözl ĭ k k ayırlı bolsın. Zamanman eksĭklerĭ de körĭlĭr, anlaşılır. Onlarnı tüzeltmege ve tamamlamaga oğraşacak kardaşlarımızga kolaylıklar tĭliymen. Halkımız saw bolsın, bar bolmaga devam etsĭn. Körĭşmenĭ yasagan Baş Redaktor Erol MENADİL Dobruca Kırım Tatar Ağzı Sözlüğü'nĭ katıp azĭrledĭnĭz? Tatarca Sözlĭk şalışmalarım üşün Mehmet Vani efendĭmen 1972'den berĭ sık sık körüştĭm. 1992'de onuñ, közlerĭ arüw körmegen halde, eskĭ eserlerĭn latin harflerĭne çevĭrmeğe ograşkanın körĭp, oga yardım etmege başladım. Soñra öbür Dobrucalı yazarların eserlerĭnĭ de azırlama ĭşĭne kĭrĭştĭm: Mehmet Niyazi, Müstecib 11 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 SALAY Când am aflat vestea că Saladin-Salay a încetat din viaă nu mi-a venit să cred. Era atât de viu și de prezent în viaa mea, a familiei mele, a grupului de prieteni din București sau din altă parte încât numi puteam imagina ca o persoană atât de vivace și optimistă să dispară din existena sa pământeană. Saladin-Salay a fost un tătar de o probitate morală exemplară printre tătarii generaiei trăitoare la cumpăna dintre veacuri. A militat, de acolo de la Ankara, unde a trăit ultimii 35 de ani de viaă, pentru propășirea neamului tătar fără să ceară nimic în schimb celor care apelau la el sau, depre care el afla că sunt în dificultate. Le-a acordat întregul său sprijn moral și material implicându-se personal dar și pe plan instituional, prin intermediul organismelor statului turc cu care avea o bună colaborare. Imediat după Decembrie 1989, când Turcia deschisese braele pentru a-i ajuta pe toi cei care tânjeau după o gură de aer de libertate, atunci când un număr mare de conaionali ai noștri se deplasau în ara soră, fie individual fie în grup, el, Salai îi prelua pe muli, cunoscui sau necunoscui, pentru simplul fapt că sunt tătari din România, îi ajuta finaciar, pe unii primindu-i în casa lui ca oaspei, le facilita contactul cu instituii pentru ca cei venii aici în căutare de un rost (studii sau legături cu diferitele organisme ale statului). Nu cerea nimic în schimb. Faptul că putea să-și ajute un conaional la nevoie era pentru el o mare satisfacie. Nu se bătea cu pumnul în piept, nu vroia laude și nu cerea nimic în schimb. Când au apărut mâncătoriile, disensiunile printre cei chemai (și nechemai!) să gestioneze destinul populaiei tătare din România, când orgoliile și vanităile unor persoane le întunecau raiunea, de acolo, de la Ankara încerca să aducă liniște printre militanii pentru cauza tătarilor, ori de câte ori avea ocazia. Încă din primele zile după ce a pășit pe pământ turcesc, Salay, a avut șansa să fie sprijinit de personalităi importante ale vie ii politice turce oferindu-i-se, printre altele, și postul de șef al Diviziei pentru România a TRT Compania de Stat Turcă de Radio și Televiziune - unde a lucrat până la pensionare. A venit frecvent în România în componena delegaiilor oficiale la diferite niveluri, fie ca translator oficial la cel mai înalt nivel, fie ca reprezentant al mass-media din Turcia, la întrunirile internaionale care aveau loc pe teritoriul românesc. Avea o foarte bună colaborare cu Ambasada României la Ankara fiind solicitat la diversele întruniri bilaterale turco-române. De asemenea, organizaiile cultural-artistice care se întruneau în diverse zone din Turcia și care doreau să colaboreze cu formaiuni similare din România apelau adesea la intermedierea sa. Consecina, fără excepie aproape, consta în invitarea să viziteze zonele pe care le reprezantau, la care Salay răspundea cu bucurie ori de câte ori avea prilejul. Dacă adaug la aceste rânduri și relatările diferitelor persoane care au făcut parte pe parcursul a două decenii din unele grupuri organizate de UDTTMR pentru a vizita Turcia, despre felul în care au fost întâmpinate și ajutate de soii Tanyeli întregesc, oarecum, portretul lui Salay ca bun Samaritean. Este locul să amintesc, cu tot respectul cuvenit că, de sfaturile și sprijinul lui Selahattin Tanyeli a beneficiat, la un moment dat, pe când era student la Samsun, tânărul și viitorul Muftiu al Cultului Musulman din România. De altfel, Excelena Sa a recunoscut aceasta la timpul potrivit. Îl rog cu supușenie și pe Excelena Sa să-l pomenească pe dl. Tanyeli Selahattin în rugăciunile Excelenei Sale. Allah rahmet eylesĭn! Catkan cerĭ nur bolsın! Genan BOLAT SĂPTĂMÂNA FILMULUI INTERETNIC - EDIIA A VIII-A În perioada 22-28 iulie, în municipiul Tulcea, Asociaia Centrul European pentru Diversitate a organizat Săptămâna Filmului Interetnic - ediia a VIII-a. În cadrul festivalului, vineri, 26 iulie a fost Seara Turcească și Tătărească, iar spectacolele au fost susinute printre altele de Grupul Vocal Narenler al Uniunii Democrate a Tătarilor TurcoMusulmani din România, filiala Tulcea, Ansamblul de dansuri tătărești Yıldızlar al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România - filiala Mihail Kogălniceanu, și un recital de muzică populară tătară, susinut de dnele. Kadrie și Melek Nurmambet. Din partea U.D.T.T.M.R. a fost prezent și prof. univ. dr. Nuredin Ibram - șef al Comisiei de Cultură. Ramona OSTAȘU 12 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 KABERLER - ŞTIRI - KABERLER ZIUA INDEPENDENEI SUA ABD'NĬÑ BAGIMSIZLIK KÜNĬ KÜNĬ Cu ocazia aniversării a 237 ani de independenă a Statelor Unite ale Americii, Însărcinatul cu Afaceri a.i. al SUA, Duane Butcher a fost gazda unei recepii speciale la reşedina sa din Bucureşti cu o zi înainte de data efectivă a sărbătorii. Tema recepiei din acest an a fost capitala, Washington DC. D i n p a r t e a UDTTMR au participat preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep, şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf, deputatul UDTTMR, Varol Amet, subprefectul judeului Constana Iucsel Selamet, subsecretarul de stat în cadrul DRI, Aledin Amet şi imamul Bucureştiului, Osman Aziz. Senia RESUL 3 Te m m u z t a r i h ĭ n d e B ü k r e ş Büyükelçĭlĭgĭnde tertĭplengen Amerika Bĭrleşĭk Dewletlerĭ'nĭñ Bagımsızlık Künĭ kutlamalarına RMTTDB'nĭñ Başkanı müh. Gelil Eserghep, Romanya Müslümanları Müftĭsĭ Murat Yusuf, Milletvekĭlĭ Av.Varol Amet, Köstencĭ Vali Yardımcısı İucsel Selamet, Romanya Hükümetĭ Etnik Ĭlĭşkĭler Departmanı Devlet Sekreter Yardımcısı d r. A l e d i n A m e t , Bükreş imamı Osman Aziz de katılgandır. Bo vesilemen R M T T D B ' n ĭ ñ idarecĭlerĭ Amerika Bĭrleşĭk Dewletlerĭ'nĭñ B ükreş temsilec ĭ s ĭ Duane C. Butcher men körĭşkendĭr. Erol MENADİL TATAR BĬRLĬGĬ'NE ZİYARET Bursa Özel Emine Örnek Kolejĭ'nden 32 talebe de bo körĭşmege katılgandır. RMTTDB'nĭñ temsilcĭlerĭ, Tatar Bĭrlĭgĭ'n faaliyetlerĭn, Özel Emine Örnek Kolejĭ'n halk oyunları ekibĭn yönetmenĭ Sedat Planalı ise Romanya ziyaretlerĭn maksadın tanıttılar. Soñında, plaketler sunuldı ve toplı resĭm yasaldı. Bo ziyaret, Tekirgöl Şubesĭ'nĭñ Cansu folklor takımın geşken ay Özel Emine Örnek Kolejĭ'n davetĭne cevap bergenĭ üşĭn tertĭplengendĭr. Erol MENADİL Bursa Özel Emine Örnek Kolejĭ'n bĭr delegasyası, 4 Temmuz 2013 künĭ Romaya Müslüman Tatar Türklerĭ Demokrat Bĭrlĭgĭ'nĭñ genel merkezĭn ziyaret ettĭ. Özel Emine Örnek Kolejĭ'n halk oyunları ekibĭn yönetmenĭ Sedat Planalı ve Ayhan Yılmaz başkanlıgında delegasya, Romanya Müslüman Tatar Türklerĭ Demokrat Bĭrlĭgĭ'nĭñ Köstencĭ Şubesĭ başkanı Elvis İsmail, başkan yardımcısı Erol Menadil men “İsmail Gaspıralı” Caşlar Teşkilatın başkanı Dincer Geafer tarafından kabul etĭldĭ. RMTTDB'nĭñ Tekirgöl Şubesĭ başkanı Nail Duagi men Tekirgöl Meclisĭ üyesĭ Ersan Abdula ve 13 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 KABERLER - ŞTIRI - KABERLER REZULTAT RECENSĂMÂNT În data de 4 iulie 2013 Institutului Naţional de Statistică a publicat pe site-ul oficial al instituiei - w w w. i n s . r o r e z u l t a t e l e d e f i n i t i v e a l e Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor realizat în anul 2011. Structura etnică a populaţiei tătare stabile a României în anul 2011 a fost de 20,282 în raport cu structura etnică a populaţiei tătare stabile a României în anul 2002, care era de 23,935. Rezultatul oficial înregistrat se datorează faptului că la nivelul judeului Constana peste 80,000 de cetăeni nu au fost recenzai, pentru că muli etnici de-ai noștri au locul de muncă în strănătate, iar muli etnici tătari au fost recenzai ca fiind turci. La numărătoarea făcută de către U.D.T.T.M.R., prin filialele sale din judeul Constana și municipiul București a fost constatat un număr de peste 36,000 de etnici tătari. DELTA FESTİVALI Romanya Müslüman Tatar Türklerĭ Demokrat Bĭrlĭgĭ'nĭñ Küçük Karadeniz halk oyunları ekibĭ 5-7 Temmuz 2013 tarihlerĭnde Sulina'da tertĭplengen Milliy Azınlıkların Delta Festivalı'ne katılgandır. Festival sırasında folklor kösterĭsĭ, yürüyüş man gala programı yer algandır. Delta Festivalı, Sulina Belediyesĭ men Sulina Kültür Üyĭ tarafından tertĭplengendĭr. Maksadı da Dobruca Milliy Azınlıkların halk oyunları ekiplerĭn tanıtmak, er azınlıgın kültürĭn korımak ve saklamak'tır. ACTIVITATE A C.M.N. În perioada 1-10 iulie 2013, la propunerea și cu sprijinul Uniunii Croailor din România, Comisia pentru învăământ și tineret și Comisia pentru Cultură, culte și mass media din cadrul Consiliului Minorităilor Naionale au organizat un program comun, sub forma unei vizite de documentare și schimb de experienă în Croaia. Obiectivul general al proiectului a fost acela al schimbului de experienă și bune practici în domeniul promovării dialogului intercultural, al diversităii lingvistice, culturale și religioase și al punerii în valoare a patrimoniului istoric și cultural. În cadrul programului au avut loc întălniri cu reprezentani ai Guvernului Croat, precum și cu reprezentaii minorităilor din Croaia, în urma cărora s-a convenit realizarea unor proiecte comune, inclusiv înfrăţirea între unele localităţi din Croaţia şi România. De asemenea, delegaia C.M.N. a fost vizitat obiective cultural-istorice din Zagreb, Split, Dubrovnik și Sarajevo, unele dintre ele făcând parte din patrimoniul UNESCO. La această activitate din partea U.D.T.T.M.R. au participat prof.univ.dr. Nuredin Ibram, șef al Comisiei de Cultură, Gevat Bari, șef al Comisiei de Învăământ, respectiv Aidun CurtMola, secretar general a U.D.T.T.M.R. și consilier superior în cadrul D.R.I.. ȘEDINTĂ C.M.N. Miercuri 17 iulie 2013, la sediul central al U.D.T.T.M.R. s-a întrunit Comisia pentru probleme financiare a Consiliului Miorităilor Naionale. La această întălnire au participat reprezeni ai etniilor din România, U.D.T.T.M.R. fiind reprezentată de către vicepreședintele dl. Nagi Gelal, dna. contabil șef Leila Ciorabai și dl. cenzor Gelal Turan. Grupaj de ştiri realizat de Erol MENADIL 14 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 KABERLER - ŞTIRI - KABERLER BÜKREŞ ŞUBESİ'NE ZİYARET 20 Haziran – 04 Temmuz tarihleri arasında Türkiye Cumhuriyeti'n Silahlı Kuvvetlerin Tuğgeneral Necdet Sayın Güngör liderliğindeki üst düzey subayların bir heyeti Romanya Milli Savunma Bakanı'n davetlisi olarak ülkemize resmi bir ziyaret yapmıştır. Eşleri ile birlikte 12 gener a l, Sayın Tuğgeneral Necdet Güngör başkanlığında, T.C. Büyükelçiliği Askeri Ataşesi Albay Hikmet Yokarıbaş girişimiyle 3 Temmuz 2013 günü Romanya Müslüman Tatar Türkleri Demokrat Birliği'n Bükreş Şubesi'nde bulundular. Heyet, RMTTDB'in Bükreş Şubesi Başkanı Metchiure Gafar, Sayın Milletvekili Varol Amet, Devlet Sekreter Yardımcısı Sayın Dr.Amet Aledin ve şube üyelerince karşılandı. Askeri Ataşesi'nin eşi Medine Yokaribaş hanım, Sefcati Abduraim, Şukuri Baubec, Kıyasedin Uteu beyler'de bu görüşmede hazır bulunmuştur. Tatar toplumun durumu, yaşam tarzı, gelenek ve göreneklerine saygı durumu konuşulan konular olmuştur. Toplantının sonunda, Sayın Tuğgeneral Güngör Necdet Jandarma sembolü bir plaketi RMTTDB'in Bükreş Şubesi başkanına vererek, düşüncelerin Bükreş Şubesi'n şeref kitabına şu sözleri yazmıştır: “Romanya Müslüman Tatar Türklerinin Demokrat Birliği Derneği'ne, Siz değerli Dernek Başkanımız ve Kiymetli Soydaşlarımız, bizi bütün gönül zenginliğinizle misafir ettiniz, çok teşekkür ederiz. Sizleri gerçekten çok güzel insanlarsınız. Sizler hep bir arada kenetlenmiş görmek bize gurur verdi. İyi ki varsınız can kardeşlerimiz ! Sizleri görünce gerçekten gurur duydum. Sizler büyük tarihimizin yaşayan örneklerisiniz. Sizleri görünce, gözümde tarih beliri ve bir film gibi geçmişi yaşadım. Ancak sizler öyle güçlüsunuz ki, en büyük zorlukları yenerek bu günlere gururla ulaştınız. Gelecekte hep birlikte çok daha güzel günler yaşayacagız. Hem toplumlarımıza, hem de insanlığın çok faydalı olacağız. Bizleri misafir ettiğiniz içın size en içten şükranlarımızı sunarız. Siz de Türkiye ye gelirseniz emin olun ki kapılarımız ve gönüllerimiz size daima açık olacaktır. En içten saygılarızı iyilik dileklerimizi sunarız.” Metkure GAFAR “PLAİURİLE MİORİEİ” Focşani Şehrĭn Künlerĭ münasebetĭ men 05-07 Temmuz 2013 tarihĭnde tertĭplengen Uluslararası “ Plaiurile Mioriei” Folklor Festivalı'ne Romanya Müslüman Tatar Türklerĭ Demokrat Bĭrlĭgĭ Mecidiye Șubesĭ'nĭñ Karasu folklor takımı da katılgandır. Ayrıca, bĭzĭm bĭrlĭgĭmĭzĭn takımından başka Romanya, Moldova ve Ceh Cumhuriyerlerĭnden de folklor ekiplerĭ de bo festival'de tabılgandır. Erol MENADİL 15 Karadeñĭz - Temmuz / Iulie 2013 KABERLER - ŞTIRI - KABERLER U.S. INDEPENDENCE DAY On the occasion of the celebration of the 237 years of the Declaration of Independence of the United States of America, Charge d'Affaires ad interim Duane Butcher and his wife Nazilia Butcher hosted a special reception at their residence in rd Bucharest on the 3 of July. The theme of this year's reception was the capital, Washington D.C., National Mall being a fitting symbol for the Americans' celebration, reminding them of their origins, history and values. On behalf of the Democratic Union of the Turkish Muslim Tatars in Romania, DUTMTR President, Gelil Eserghep, The Head of the Muslim Cult in Romania, Mufti Muurat Iusuf, DUTMTR MP, Varol Amet, The Deputy Prefect of Constanta County, Iucsel Selamet, Undersecretary of State in the Department for Interethnic Relations, Aledin Amet and Imam of Bucharest Osman Aziz attended the reception. U.S. EMBASSY POLITICAL OFFICERS ATTENDED THE FIRST IFTAR DINNER HOSTED AT THE DUTMTR HEADQUARTERS The Democratic Union of the TurkishMuslim Tatars in Romania hosted for the very first time a traditional iftarth dinner at the headquarters in Constanta on July 9 , 2013, on the occasion of the beginning of the holy month of Ramadan, in honour of the solid collaboration with the U.S. Embassy in Bucharest, the honourable guests being Kendra Pace and Rodica Bârlănescu. Before breaking the fast, the two political officers had a brief meeting with the DUTMTR President, Gelil Eserghep , the DUTMTR Executive Board, and other DUTMTR leaders and members, the topics of discussions focusing on the cultural and spiritual traditions and customs of the Tatar community in Romania as well on the DUTMTR's activities and plans. The two diplomats also admired the traditional Tatar objects displayed in the Tatar Room. After the performance of a short religious service, all attendants served delicious traditional Tatar dishes. This particular visit was the first one, both in Constanta and among the members of the Muslim community in Romania, for the U.S. diplomat Kendra Pace, whose two-year mandate started in April 2013. Her remarks for the beginning of Ramadan 2013 were the following: ,,Tonight, my colleagues from American embassies around the world will join together in celebrations like this, Muslims and non-Muslims alike, to reflect on the common values, hope and good will, that we all share. And in communities throughout the United States, families and friends will gather to usher in this holy month. Even as Ramadan holds profound meaning for the world's 1.5 billion Muslims, it is also a reminder to people of all faiths of our common humanity and the commitment to justice, equality, and compassion, shared by all great faiths. As we celebrate this year's event, I want to give thanks and honor the contributions of all the individuals who work to further dialogue, a shared vision, and mutual respect between the United States and Muslim communities around the world so that together we can create a new era of understanding and cooperation between people. It is in that spirit that I wish your community and all of the Muslim communities gathered tonight a blessed month”. In addition, DUTMTR President Gelil Eserghep expressed his gratitude for the previous visits of U.S. political officers Micah Savidge and Danitra Jeff and, in his discussions with Kendra Pace and Rodica Bârlănescu highlighted the fact that ,,we, the Tatars in Dobrudja, Romania, represent the oldest Muslim community in Europe. We must not forget that in our religious life is built on community. Community is the foundation, the very essence. For over 800 years, Tatars have been flourishing in Romania, reaching the highest levels of education and culture, while being able to preserve their language, traditions, customs, culture, history, and religion. This is a significant achievement and a true example for other countries, of the benefits of open, multicultural communities, offering opportunities of development to all citizens regardless of their ethnicity. What is also important, we contribute to strengthen the dialogue and we promote the mutual respect between the United States and Muslim communities worldwide so that together we can create a new era of respect, tolerance, understanding, and cooperation,”. The visit of the two political officers ended with a business lunch the following day, hosted by Iucsel Selamet, the deputy prefect of Constanta County, the topics of discussion being the local and national political and economical situation as well as the fact that, consisting of traditional cultures and civilisations that coexist without losing their identity, the county by the seaside is a true interethic and interfaith model. Senia RESUL 16 17 18 19 20 21 22 CaŞ - Temmuz / Iulie 2013 TİNERİ CU CARE NE MÂNDRİM EBRU BOLAT Campioana Naională clasa Optimist, 2010, 2011 și 2012 Campioana Naională clasa Cadet, 2012 În vârstă de numai 13 ani, Ebru are deja câștigate 7 titluri de campion naional și reprezintă cu mândrie și succes România în întreaga lume! A început să practice yachtingul la vârsta de 9 ani (în 2009) la Constana pe o barcă Optimist, clasa de ambarcaiuni pentru cei mai mici sportivi. La început s-a gândit că va fi doar o activitate de vacană, cu alti copii pe apă, în aer liber, exact ce-și dorea pentru a avea o vacantă minunată. Zi de zi mergea împreună cu fratele ei Tarkan la baza sportivă de pe lacul Siutghiol din Mamaia pentru antrenamente și distracie cu ceilali copii… Dar distracia s-a transformat în pasiune, așa că în acea vară Ebru a lăsat alte preocupări la o parte și s-a ocupat doar de antrenamentele sportive. Și pentru că orice muncă este răsplătită, roadele nu au întârziat, primele locuri pe podium au început să apară chiar spre sfârșitul sezonului acelui an! În următorul an, în 2010, Ebru, încurajată de primele medalii obinute a continuat cu sârguină pregătirea în același ritm, și a câștigat noi și mai multe medalii, atât în România cât și în competiii din Bulgaria, punctul maxim al sezonului fiind câștigarea titlului de Campioană Naională, chiar ca junioară! Pentru o pregătire de nivel European Ebru Sfârșitul sezonului i-a adus și prima își continuă antrenamentele cu antrenorul sloven participare la Balcaniadă, ca cea mai mică Maurizio Bencic în aceeași echipă cu campioana membră în lotul naional al României, balcaniada europeană – echipa naională a Austriei și cu ali ce a avut loc în acel an la Varna în Bulgaria pe un sportivi de top mondial, la baza de pregătire în vânt foarte puternic care a pus-o la grea încercare Portoroz, Slovenia. În România își completează pe tânăra sportivă! pregătirea fizică cu Conf. Dr. Marius Stoica și cea 2011 a fost un sezon dominat de la un capăt psihologică cu Conf Dr. Monica Stănescu, la altul de către Ebru în competiiile locale ale amândoi cadre didactice la Universitatea clasei Optimist fete, printr-o pregătire și mai Naională de Educaie Fizică și Sport din consistentă, zilnic de dimineaă până seara, sub București. atenta și competenta îndrumare a antrenoarei Participă la mult mai multe competiii Adriana Cocora (profesoar ă de sport la internaionale, Achensee - Austria, Balaton International School of Bucharest). Ungaria, Portoroz - Slovenia, Napoli – Italia, Ebru a câștigat toate competiiile Palamos – Spania și obine locuri din ce în ce mai desfășurate în România la fete fără excepie, bune! Câștigă detașat concursul de la Balcic, concurând cot la cot cu cei mai buni băiei, iar la Bulgaria, atât la fete cât și la general (fete+băiei) și competiiile internaionale la care a participat a face să fluture steagul românesc pe podium! avut prestaii foarte bune. Ebru a câștigat un Pe lângă yachting, pianul, modelajul și concurs în Bulgaria la Balcic și un loc III la pictura ocupă un loc de asemenea important în Alexandroupolis în Grecia, unde tricolorul activităile lui Ebru. Cu un nume predestinat, Ebru românesc care a fluturat pe umerii micuei sportive – și numele unei tehnici vechi de pictură – participă a arătat că și în România se poate face yachting de și la concursuri și olimpiade de pictură, modelaj, performană! desen, fiind premiat ă constant la aceste În 2012 povestea merge mai departe, Ebru concursuri. Din clasa I și până în prezent Ebru a continuă să își îmbunătăească performana și strâns o impresionantă colecie de diplome la reușeste să câștige titlul de campion naional nu olimpiadele de profil și concursuri școlare. numai la fete ci și la general, reușind să învingă toi Ebru este elevă în clasa a VII-a la Colegiului b ă ieii! Particip ă pentru prima dat ă la German Goethe din București, cu rezultate școlare Campionatele Europene, în Italia. Pentru că nu foarte bune, dovadă că sportul influenează reușește decât un loc în a doua parte a benefic performan ele școlare, caracterul, clasamentului Ebru se ambiionează să se disciplina și determinarea unui copil – un exemplu pregătească mai mult și mai bine pentru ca să de urmat! revină la următoarea ediie a Campionatelor Nusfet ȘAGANAI Europene și să obină un loc fruntaș! 23 CaŞ - Temmuz / Iulie 2013 POETUL ȘAKIR SELIM – UN SUPRAVIEUITOR AL GENOCIDULUI DIN 18 MAI 1944 DIN CRIMEEA “Qırımname”, “Qırım cennet degil, dostlar” și alte opere ale sale au permis crimeenilor să găsească drumul pentru refacerea Crimeei. Mult timp tinerii au considerat aceste poezii “milli marș”, “mücadele marşı”. În literatura tătară crimeeană Șakir Selim este cunoscut ca un poet liric. La Congresul din 1992 din Crimeea, a fost ales Președintele Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea. Tot atunci a fost numit redactor la revista “Yıldız”. Datorită respectului pe care i-l poartă poporul crimeean, a fost ales membru al “Kırım Tatar Halk Meclisi”. Aprecierea eforturilor, preuirea activităii lui Șakir Selim a început după întoarcerea poetului în Crimeea. În 1996 la concursul pentru poei organizat la Ankara cu prilejul “Kutlu Doğum Haftası” a primit premiul întâi. În același an la ceremonia organizată de Uniunea Scriitorilor din Cipru și Ankara, Șakir Selim a fost unul din cei premiai cu premiul “Arif Nihat Asya”. În anul 1997 pentru că a tradus în limba tătară crimeeană “Kırım Sonetleri” a lui Adam Mickiewicz, a primit din partea Republicii Polonia premiul “Polkul”, iar în 1998 împreună cu grupul de actori și regizori ai teatrului tătar din Crimeea a primit din partea guvernului ucrainean premiul “Taras Șevcenko”. O perioadă a fost membru al “Kırım Tatar Milli Meclisi” și din 1997 redactor șef la revista “Yıldız”. Între timp s-a îmbolnăvit. Boala nu i-a permis să-și continue activitatea. Cu toate acestea a fost ales președintele de onoare al Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea și al Uniunii Scriitorilor din Avrasya. Ultima carte pe care poetul Șakir Selim a scris-o în anul 2006 se numește “Qırımname”. S-a stins din viată la 18 noiembrie 2008. A fost înmormântat la Akmescit. Din cei 66 de ani pe care i-a trăit, 47 de ani a petrecut în Uzbekistan acolo unde a fost deportat. Moartea poetului Șakir Selim a reprezentat o pierdere nu numai pentru tătarii crimeeni ci şi pentru întreaga lume turcică. Allah rahmet eylesin! Yașadığı güzel amelleri kendisine kabrinde yoldaş olsun! Prof. Vildan ANEFI Președinta OFTTMR București S-a născut la 10 aprilie 1942 în satul Büyük Aș raionul Akseih din Crimeea. La vârsta de numai doi ani a fost deportat cu toată familia în Uzbekistan. Când poetul avea șapte ani, mama sa neputând suporta durerea deportării, a murit. El și cei șapte frai au rămas în grija tatălui. Șakir Selim a fost cel mai mic dintre cei opt frai. El a fost crescut și educat de fraii și surorile sale. A învăat la școala uzbecă și rusă. La școala de la Semerkand, a fost primul din clasă. În 1958 a absolvit școala medie. A făcut trei ani de armată. După ce s-a întors din armată, a intrat la Facultatea de Limba și Literatura Rusă din cadrul Universităii de Stat din Semerkand. Primele sale lucrări le-a publicat în gazeta “Lenin Bayragı” scoasă de tătarii crimeeni din Tașkent. Prin lucrările publicate la această gazetă și la revista “Yıldız” prin traducerile din A. S. Pușkin, M. Lermontov, A. Tvardovski, T. Șevcenko și a atras atenia cititorilor. În 1972 a apărut la Tașkent cartea sa de poezii “Akbardak”. Mai târziu au văzut lumina zilei volumele de poezii “Duygularım” (1979), “Sevgi Alevi” (1981), “Uyanıș” (1986), “İllerini Dinle” (1990) și “Tüşünce” (1997). A scris într-o perioadă în care poeii și scriitorii crimeeni aflai sub presiunea regimului sovietic, nu aveau voie să reamintească despre deportare. În această situaie ei au dezvăluit gândurile și idealurile lor numai prin aluzie. În operele lor ei au îndemnat compatrioii la răbdare. În acest sens poetul Șakir Selim a publicat în 1987 la revista “Yıldız” poezia de lung metraj intitulată “Var Güçnen”. Această lucrare a fost primită cu mult interes de crimeeni. În 1989 s-a întors în Crimeea, a scos gazeta “Dostluk” și a participat la multe activităi sociale. A făcut tot ce i-a stat în putină pentru ca crimeenii deportai să se întoarcă în Crimeea. Pe cei care s-au întors, i-a ajutat să-și contruiască case. În acest scop a luat legătura cu funcionarii guvernamentali. După căderea regimului sovietic, poetul Șakir Selim a arătat într-un mod deschis durerea și suferina poporului crimeean. Poeziile sale “ Bağcasaray”, “Vatansız keçmesin senin bir günün”, “Vatan ve Süriyet”, 24 CaŞ - Temmuz / Iulie 2013 TABERE COMUNITARE Luni 15 iulie 2013 s-a finalizat prima etapă a programului de vară al Comsiei de Învăământ a U.D.T.T.M.R dedicat elevilor turco-tătari. Astfel, în perioada 1-8 iulie a.c. la Predeal, elevii claselor de limba maternă de la câteva filiale U.D.T.T.M.R. au participat la o tabără comunitară, în cadrul căreia s-au desfășurat cursuri interactive de limba tătară, concursuri de poezie și s-au vizitat diferite obiective istorice din zonă. La această tabără au participat elevi din filialele Mihail Kogălniceanu, Lumina, Ovidiu, Tulcea, Constanta și Cobadin. De asemenea, în perioada 8-15 iulie a.c. tot la Predeal s-a desfășurat tabăra comunitară la care au participat o parte din elevii turco-tătari cu rezultate de excepie la olimpiadele școlare din acest an, care au fost premiai de către conducerea U.D.T.T.M.R., în cadrul festivităii desfășurate la Prefectura Constana la data de 25 aprilie 2013. În perioada următoare, U.D.T.T.M.R. va organiza încă trei tabere comunitare la care vor participa elevi turco-tătari cu rezultate de excepie la olimpiadele școlare din acest an, dar și elevi ai școlilor comunitare din filialele U.D.T.T.M.R., unde se studiază limba tătară. Erol MENADIL IMPRESII DIN TABĂRĂ... Consider că această tabără la Predeal a fost o călătorie cu cel pu in triplă semnifica ie: a fost o călătorie în spa iu și în timp, în care am resim it parfumul anilor trecu i bine tezauriza i în vechile cetă i, în orașele medievale; a fost o călătorie metaforică, așa ca toate călătoriile în via ă, prin care sufletul a regăsit liniștea și căldura unor oameni deosebi i. Și nu în ultimul rând, a fost o călătorie prin tradi ia, istoria și religia tătarilor, pe care coordonatorii noștri au valorificat-o prin activită i interactive. Mă bucur că am cunoscut oameni de valoare, am privit, am zâmbit și am trăit într-o lume posibilă alături de copii talenta i, cu același orizont de așteptări, cu aceeași orientare religioasă. Acest proiect ini ial de uniune ne-a unit, ne-a îmbogă it sufletește, ne-a apropiat de frumos, ne-a motivat să continuăm lupta pentru a avea rezultate și mai bune anul viitor. Aștept cu nerăbdarea și sper să se organizeze și să fiu din nou pe lista elevilor merituoși vara ce va veni. Mul umesc tuturor pentru frumosul, dar și inefabilul dar! Suher ABDURAMAN – cls. a IX-a (Lic. Internaional de Informatică Constana) Întrucât această tabără necesită câteva impresii personale, voi așterne cu drag părerea mea. A fost o cunoaștere mascată a vie ii, un mod de a ne descurca singuri și frumuse ea întâlnirii cu prieteni noi. Personal, am legat prietenii și m-am sim it bine o scurtă perioadă departe de fe ele monotone văzute zilnic. Mul umesc, UDTTMR! Mul umesc pentru șansa de a mă redescoperi pe mine și trăirea aventurilor, precum și gustul dulce de a fi rebel! Derya ISLEAM – cls. A VII-a (Șc. Generală “Remus Opreanu” Constana) 25 CaŞ - Temmuz / Iulie 2013 Datorită rezultatelor ob inute la diferite concursuri și olimpiade școlare, precum și roadelor muncii noastre, a elevilor minoritari tătari și a profesorilor îndrumători, am ob inut un loc într-o tabără de vară la Predeal, o sta iune de-a dreptul încântătoare, unde orice col al naturii strălucește în ochii nerăbdătorilor turiști. Doresc să adresez mul umiri Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România pentru această tabără ce a avut ca scop legarea de prietenii, vizitarea diferitelor obiective turistice, precum Cetatea Râșnov, Castelul Bran și Pia a Sfatului din Brașov. De asemenea, pârtia Clăbucet din Predeal a reprezentat pentru mine un cadru natural ce va rămâne întipărit în mintea și în imagina ia mea mult timp. Un adevărat peisaj mirific ce scoate în eviden ă valoarea mun ilor care apar in ării noastre. Sibel AMZA – cls. a X-a (Lic. Teoretic “Callatis” Mangalia) “RELIGIA TĂTARILOR DIN DOBROGEA ŞI IMPORTANŢA LUNII RAMAZAN” În data de 7 iulie 2013 la sediul Filialei UDTTMR Medgidia Organizaţia de Tineret “Ismail Gaspirali” a organizat activitatea cu tema “Religia tătarilor din Dobrogea şi importanţa lunii Ramazan” cu scopul de a marca începutul lunii Ramazan dar şi de a-i sensibiliza pe tineri în sensul păstrării valorilor culturale dar şi spirituale ale etniei noastre. La această activitate au participat tineri dornici să afle mai multe despre religia tătarilor dobrogeni. Domnul Preşedinte al Filialei UDTTMR Medgidia, Murat Aidân, în discursul său a susinut că dorește ca tinerii să participe într-un număr cât mai mare la astfel de activităi, dar și la activităile organizate la nivel de filială și să se înscrie cât mai muli elevi la cursurile comunitare de limba tătară pentru a promova și a duce mai departe limba, religia și tradiiile tătare. Informaţiile despre istoria tătarilor au fost oferite de un tânăr tătar doctorand în istorie, la Universitatea “Hacettepe” din Ankara, Metin Omer. Despre luna Ramazan şi datoriile unui musulman adevărat, a vorbit imamul Gemil Mustafa. “Această activitate a avut un caracter interactiv, tinerii adresând întrebări despre detalii mai puţin cunoscute cu privire la tema seminarului” a precizat Nyhal Boșnac – Preşedinte OTIG Medgidia. Elis MENAGI REZULTATE LA CAMPIONATELE NAIONALE DE JUDO La Campionatele Naionale de copii şi cadei, desfășurate în această vară, sportivii pregătii la L.P.S. “Nicolae Rotaru” Constana de către antrenorul Feuzi Gelal, membru al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, au obinut următoarele reuzultate: La turneul final al Campionatului Naţional de judo pentru copii cu vârste sub 11 ani, desfășurat în perioada 14-16 iunie la Techirghiol: Loc I: Roşioru Cristina - cat. 44 kg Loc II: Septar Ailin - cat. 36 kg Loc III: Septar Ainel - cat. 48 kg Loc III: Seitmola Aisun - cat 52 kg Loc III: Ibram Tanur - cat. 30 kg La finala Campionatului Naţional de Judo, la categoria U13 (masculin şi feminin), desfășurat în perioada 28-30 iunie, la Arad: Loc II: Memet Servent - cat. 56 kg Loc II: Uemura Ken cat. - 60 kg Loc III: Memet Mergean - cat. 48 kg. Dincer GEAFER - Președinte OTIG 26 CaŞ - Temmuz / Iulie 2013 KÜREŞLER KÜREŞ - EFORIE SUD La Categoria 18-23 ani: Locul I: Serhan Isleam - Valu lui Traian Locul al II-lea: Daniel Cazan - Cobadin La Categoria OPEN: Locul I: Denis Gelil - Valu lui Traian Locul al II-lea: Redin Memiş - Valu lui Traian Sâmbătă 29 Iunie 2013, începând cu orele 15.00, Filiala Eforie Sud a Uniunii Democrate a T ătarilor Turco-Musulmani din România a organizat tradiionalele lupte tătărești Küreș. KÜREŞ - 23 AUGUST Sâmbătă 6 iulie 2013, începând cu orele 15.00, Filiala 23 August a Uniunii Democrate a T ătarilor Turco-Musulmani din România ș i Primăria Comunei 23 August au organizat tradiionalele lupte tătărești Küreș. La Categoria 12-16 ani: Locul I: Cristian Marin - 23 August Locul al II-lea: Sebastian Raicea -23 August La Categoria 18-23 ani: Locul I: Vali Onea - 23 August Locul al II-lea: Nardin Refgian - Valu lui Traian La Categoria OPEN: Locul I: Denis Gelil - Valu lui Traian Locul al II-lea: Vali Onea - 23 August KÜREŞ 23 AUGUST KÜREŞ - TUZLA Sâmbătă 6 iulie 2013, începând cu orele 18.00, Filiala Tuzla a Uniunii Democrate a T ătarilor Turco-Musulmani din România a organizat tradiionalele lupte tătărești Küreș. La Categoria Pelwan de Tuzla: Locul I: Alexandru Fântănaru Locul al II-lea: Mihai Busăceanu La Categoria 18-23 ani: Locul I: Serhan Isleam - Valu lui Traian Locul al II-lea: Elvis Ali - Cobadin La Categoria OPEN: Locul I: Denis Gelil - Valu lui Traian Locul al II-lea: Redin Memiș - Valu lui Traian KÜREŞ TUZLA KÜREŞ - TOPRAISAR Duminică 7 iulie 2013, Filiala Topraisar a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat tradiionalele lupte tătărești Küreș. La Categoria Pelwan de Topraisar : Locul I: Cristian Strătilă Locul al II-lea: Daniel Stamate KÜREŞ TOPRAISAR 27 CaŞ - Temmuz / Iulie 2013 La Categoria 18-23 ani: Locul I: Florin Bocai – Pecineaga Locul al II-lea: Turgut Cherim – Medgidia La Categoria OPEN: Locul I: Denis Gelil - Valu lui Traian Locul al II-lea: Redin Memiș - Valu lui Traian la finalul anului se vor face şi celelalte două vizionări, după care se va întruni comisia în vederea acordării avizului favorabil. Odată primit avizul favorabil, vor urma trei ani de organizare propriu-zisă a federaţiei, cluburilor sportive, precum şi legitimarea sportivilor. Dacă va intra în categoria sporturilor profesioniste, Küreşul va fi primul sport tradiţional care va ajunge la acest nivel. În legătură cu acest demers al UDTTMR, preşedintele uniunii, Gelil Eserghep, a declarat: „Küreşul este un sport tradiţional, specific tătarilor, dar, aşa cum se poate vedea, la competiţiile organizate de noi se înscriu din ce în ce mai mulţi concurenţi, de diferite etnii. Am reuşit ca cel puţin aici, în Dobrogea, să îl promovăm la o scară foarte largă şi prin el să ne promovăm din punct de vedere identitar. Trecerea Küreş-ului de la statutul de sport tradiţional la cel de sport de performanţă este o dorinţă mai veche a noastră. Acum, odată demarate demersurile, sperăm ca până la finalul anului să primim avizul favorabil din partea ministerului, după care să ne constituim în federaţie şi să începem înfiinţarea de cluburi sportive în cât mai multe judeţe din ţară. Este un pas important pe care îl vom face în lumea sportului, atât la nivel naţional, dar şi la nivel internaţional”. Totodată, cu acest prilej, cu ocazia Lunii Ramazan, președintele U.D.T.T.M.R. ing. Gelil Eserghep a felicitat musulmanii prezeni, urândule: “Ramazan Ayı kayırlı bolsın!”. Erol MENADİL Küreşul este pe cale să devină sport de performanţă în România, reprezentanţii Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani demarând procedurile în acest sens. Menionăm că la competiţiile organizate de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România în localităţile 23 August, Tuzla şi Topraisar au fost prezeni doi specialiști de la Ministerul Tineretului și Sportului, care au vizionat competiia de lupte tătărești - Küreș, aceasta fiind prima etapă în vederea înfiinării Federaiei Române de Küreș. Delegaţia din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului a participat la prima vizionare din cele trei, câte presupune legea, pentru a se da sau nu aviz favorabil pentru recunoaşterea ramurii sportive „Küreş”. Delegaţia a fost formată din Cristian Bocşa, consilier în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, membru în Comisia Naţională de Recunoaştere a Practicării de noi Ramuri Sportive în România, şi Viorel Tomescu, de asemenea, consilier în cadrul aceluiaşi minister. Cei doi reprezentanţi ai ministerului au ţinut să evidenţieze buna organizare a competiţiilor şi faptul că, urmare a amplorii pe care o au aceste competiţii, şansele sunt foarte mari pentru kureş să se transforme dintr-un sport tradiţional într-unul de performanţă. Consilierii MTS au precizat că până Pentru o mai bună informare şi colaborare Organizaţia de Tineret “ISMAIL GASPIRALI” este acum disponibilă la adresa: www.facebook.com/ismailgaspiraliromania şi email: [email protected] Daha iyi bilgi ve işbirliği için “İSMAİL GASPIRALI” Gençlik Teşkilatı şimdi size daha yakın adress: www.facebook.com/ismailgaspiraliromania ve eposta: [email protected] 28 CALENDARUL COMPETIŢIONAL KÜREŞ 2013 1 MAI 2013 - VALU LUI TRAIAN 11 MAI 2013 - LUMINA 12 MAI 2013 - COBADIN 25 MAI 2013 - MEDGIDIA 26 MAI 2013 - OVIDIU 1 IUNIE 2013 - CASTELU 2 IUNIE 2013 - CUMPĂNA 8 IUNIE 2013 - BĂNEASA 9 IUNIE 2013 - AGIGEA 15 IUNIE 2013 - MIHAIL KOGĂLNICEANU 16 IUNIE 2013 - MURFATLAR 22 IUNIE 2013 - CIOCÂRLIA 23 IUNIE 2013 - MANGALIA 29 IUNIE 2013 - EFORIE SUD 6 IULIE 2013 - 23 AUGUST 6 IULIE 2013 - TUZLA 7 IULIE 2013 - TOPRAISAR 18 AUGUST 2013 - 2 MAI 23 AUGUST 2013 - TECHIRGHIOL 31 AUGUST 2013 - VALEA DACILOR 1 SEPTEMBRIE 2013 - NĂVODARI 7 SEPTEMBRIE 2013 - CONSTANŢA Publicaţie editată de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României. Responsabilitatea conţinutului materialelor publicate, aparţine în exclusivitate autorului. Manuscrisele de la redacţie nu se vor restitui autorilor. Redactor - şef KARADEÑĬZ: Erol MENADIL Redactor - şef KADINLAR DÜNYASI: Neriman IBRAIM / Redactor - şef CAŞ: Dincer GEAFER Redactori: Genan BOLAT, Ghiulşen ISMAIL / Tehnoredactare computerizată: Dincer GEAFER, Adina BOCAI Adresa: Str. B.P. Haşdeu, nr. 53, Constanţa Telefon: 0040.241.61.66.43 / 0040.241.520.186 Fax: 0040.52.13.17 - email: [email protected] www.UniuneaTatara.ro
Benzer belgeler
indir - Uniunea Democrata a Turco
Din delegaţia din România au mai făcut
parte şi deputatul UDTTMR Varol Amet, primvicepreşedintele uniunii, Samir Menan,
vicepreşedintele UDTTMR Nagi Gelal şi
subprefectul judeţului Constanţa, Iucse...
indir - Uniunea Democrata a Turco
Bașkonsoloslıgı ve Mecidiye “Mustafa Kemal
Atatürk” Milliy Kolejĭnĭñ çelenklerĭ yerleştĭrĭldĭ.
RMTTDB tarafından milletvekilĭ av. Varol Amet ve
Mecidiye Şubesĭ'nĭñ başkanı Aidan Murat çelenk
saldıl...
indir
beriyĭk: Bu ayda her kim susar yana yana/Ab-u
Kevser'den içer kanak kana/ Ab-u Kevser'den içer
kana kana teravi ferahlık verir insana/ Geldi hoş lutf
ile şehru Teravi/ Geldi hoş
lutf ile şehru Reme...
indir - Uniunea Democrata a Turco
două invitate au avut o scurtă întrevedere cu
preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep, şi cu alţi
membri ai conducerii uniunii. Kendra Pace şi
Rodica Bârlănescu au vizitat, de asemenea, şi
camera tătăr...
